A inceput insa cu stangul, produsele sale nefiind bine primite de piata. A supravietuit cu greu, pana in 1923, cand a dat lovitura cu un far de bicicleta. Care far putea fi o noua idee falimentara, fara decizia lui Konosuke de a lasa cate unul aprins, toata noaptea, in magazine.

Cu ceva bani in cont, Konosuke a inceput sa produca la scara larga baterii si aparate de radio. Dintr-o firma cu sediul intr-o casa ceva mai mare, Matsushita Electric a ajuns la aproape 1.000 de angajati. Marea criza din 1930 a adus falimentul multor companii concurente. Konosuke a decis sa nu concedieze pe nimeni, dar sa mute, in schimb, 15% din angajati de la productie la vanzari. Matsushita Electric a trecut peste criza devenind si mai puternica.

In 1933 a revolutionat arta de a conduce companiile, introducand sistemul de management pe centre de profit. Apoi a luat decizia de infiintare a Institutului Matsushita de Instruire a Personalului si businessul sau a explodat. La figurat. La propriu a explodat in al Doilea Razboi Mondial, cand a asamblat avioane. Era deja cel mai mare producator de aparate de radio din Japonia.

A trecut razboiul. Americanii au vrut sa-l demita din functia de presedinte, dar cele 15.000 de semnaturi puse pe o petitie de catre angajati au cantarit enorm. A ramas in fruntea companiei si a dezvoltat doua branduri: Panasonic şi Technics. Nu e cazul sa spunem ceva despre ele...

A infiintat firme pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, a contribuit la dezvoltarea Sanyo, JVC si Kenwood. A initiat, impreuna cu un grup de oameni responsabili, Protocolul de la Kyoto asupra schimbarilor globale si a murit in 1989, la 94 de ani, cand Matsushita avea o cifra de afaceri de 42 miliarde de dolari.

Astazi, arta sa manageriala se preda in cele mai cunoscute scoli de business din lume. Pentru un om care a trait modest, fara sa uite vreodata ca la 10 ani a abandonat scoala, e ceva...

Florin Campeanu