Ce masuri trebuie sa luati in situatia in care salariatii au declansat o greva nelegala?

a) Notificarea salariatilor cu privire la nelegalitatea grevei declansate

Adesea, greva este declansata de catre sindicat sau de catre un grup de organizatori, iar majoritatea salariatilor nu stiu ca oprirea lucrului incalca prevederile legii. Apar uneori dificultati de comunicare intre salariati si reprezentantii acestora, astfel incat inainte de a intreprinde orice alt demers si de a aplica orice sanctiune, angajatorul trebuie sa informeze salariatii care au oprit lucrul asupra faptului ca se afla in nelegalitate.

b) Introducerea actiunii in instanta

Instanta competenta este tribunalul in circumscriptia caruia isi are sediul unitatea.

Potrivit art. 198 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social daca angajatorul apreciaza ca greva a fost declarata ori continua cu nerespectarea legii se poate adresa tribunalului in a carui circumscriptie teritoriala isi are sediul unitatea in care s-a declarat greva, cu o cerere prin care se solicita instantei incetarea grevei.

De semnalat faptul ca, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de declarare a nelegalitatii grevei, angajatorul nu va putea aplica sanctiuni salariatilor grevisti. Tribunalul fixeaza termen pentru solutionarea cererii de incetare a grevei, care nu poate fi mai mare de doua zile lucratoare de la data inregistrarii acesteia, si dispune citarea partilor.

Citarea partilor este obligatorie.

Tribunalul examineaza cererea prin care se solicita incetarea grevei si pronunta, de urgenta, o hotarare prin care, dupa caz:
a) respinge cererea angajatorului. Greva va continua;
b) admite cererea angajatorului si dispune incetarea grevei ca fiind ilegala. In aceasta ipoteza instanta, la cererea celor interesati, poate obliga persoanele vinovate de declansarea grevei ilegale la plata unor despagubiri.

Hotararile pronuntate de tribunal sunt definitive.

Potrivit art. 201 din Legea nr. 62/2011, Tribunalul si Curtea de apel solutioneaza cererea sau, dupa caz, recursul, potrivit procedurii prevazute pentru solutionarea conflictelor de munca.

c) Sanctionarea disciplinara a salariatilor care continua greva

Continuarea grevei dupa ce aceasta a fost declarata ilegala de catre instanta judecatoreasca reprezinta o abatere disciplinara care se va putea sanctiona inclusiv prin concediere.
Angajatorul are obligatia de a notifica salariatii cu privire la solutia instantei, altminteri, la cercetarea prealabila aplicarii oricarei sanctiuni disciplinare, acestia se vor putea apara aratand ca nu au avut cunostinta de faptul ca greva fusese declarata nelegala.

Trebuie avut in vedere ca pot exista disfunctii in comunicarea dintre liderii sindicali/organizatorii grevei si salariatii grevisti, din pricina carora acestia din urma sa nu aiba informatii complete.

Concedierea este nelegala daca salariatul s-a conformat solicitarii angajatorului de a reveni la lucru. O astfel de solicitare il decade pe angajator din dreptul de a mai invoca greva pentru aplicarea unei masuri disciplinare, deoarece se considera ca ar cuprinde implicit promisiunea de a nu lua masuri disciplinare impotriva salariatului grevist.

Sfatul specialistilor de la LegislatiaMuncii.ro:

Este recomandabila aplicarea de sanctiuni disciplinare graduale, in functie de gradul de implicare in declansarea si mentinerea grevei. Nu se va aplica, indistinct, aceeasi sanctiune tuturor salariatilor, ci se va realiza o individualizare a sanctiunii disciplinare pentru a se evidentia gradul de vinovatie al fiecarui salariat in parte.

Astfel, organizatorii, cei care au avut deplina cunostinta de caracterul nelegal al grevei, vor putea fi sanctionati, mergand pana la concediere. Se va analiza masura in care acestia au informat ceilalti salariati, in mod corect, cu privire la caracterul nelegal al grevei si la evolutia procesului in instanta. In functie de circumstantele cauzei, celorlalti salariati, mai putin implicati, li se vor aplica sanctiuni moderate sau usoare.

d) Solicitarea de despagubiri

Spre deosebire de reglementarea anterioara, sub imperiul Legii nr. 62/2011 a dialogului social vor putea fi solicitate despagubiri, in cazul grevei nelegale, nu numai de la organizatorii grevei, dar si de la simplii participanti la aceasta.

Astfel, potrivit art. 201 alin. (2), in cazul in care dispune incetarea grevei ca fiind ilegala, instanta, la cererea celor interesati, poate obliga organizatorii grevei si angajatii participanti la greva ilegala la plata despagubirilor.

In functie de gradul de implicare in greva nelegala (spre exemplu, in functie de numarul de zile nelucrate) toti participantii vor raspunde pentru prejudiciile suferite de catre angajator cu prilejul grevei nelegale.

Exemplu

Daca, urmare a grevei nelegale declansate in unitate, angajatorul nu va mai putea preda la timp anumite produse sau nu a mai putut furniza la timp anumite servicii, acesta va fi obligat sa plateasca penalitati de intarziere beneficiarului. Ulterior insa, angajatorul se va putea intoarce cu actiune in regres impotriva organizatorilor grevei, solicitandu-le, cu titlu de despagubiri, acoperirea prejudiciului astfel suportat.

e) Alte tipuri de sanctiuni

In cazuri grave, cand greva este declansata sau continuata prin violenta, cand salariatii recurg la blocarea drumurilor sau la privarea de libertate a unor salariati sau manageri, angajatorul va depune plangere penala.

In practica, s-a retinut ca „autoritatile nu ar trebui sa recurga la arestari sau detentie in legatura cu organizarea sau participarea la o greva pasnica; astfel de masuri presupun riscuri grave de abuz si reprezinta o amenintare grava la adresa libertatii sindicale“.

„Nimeni nu ar trebui privat de libertate sau sa faca obiectul unor sanctiuni penale pentru simplul fapt de a fi organizat sau de a fi participat la o greva pasnica“. „Arestarea si concedierea grevistilor pe scara larga implica un risc grav de abuz si pun in primejdie libertatea sindicala. Autoritatilor competente ar trebui sa li se dea instructiuni corespunzatoare astfel incat sa previna pericolele la adresa libertatii sindicale pe care astfel de arestari le implica“.

Putem spune, in acest context, ca exista doua nivele de nelegalitate a unei greve: un nivel care priveste incalcarea interesului privat al angajatorului (prin nerespectarea, bunaoara, a termenului de preaviz de doua zile lucratoare prevazut la art. 182 din Legea nr. 62/2011) si un nivel care priveste incalcarea intereselor publice (spre exemplu, prin exercitarea de amenintari sau violente asupra salariatilor care nu se alatura grevei).

Statul, ca girant al ordinii publice, poate interveni prin prevederea si aplicarea de sanctiuni penale numai la acest al doilea nivel de nelegalitate.

In concluzie, participarea la o greva nelegala poate atrage pentru salariat:

a) o sanctiune disciplinara;
b) raspunderea pentru prejudiciul produs angajatorului prin participarea la greva;
c) sanctiuni contraventionale sau penale. Acestea din urma, in lumina jurisprudentei

Comitetului pentru Libertate Sindicala al Organizatiei Internationale a Muncii, trebuie limitate in cazul grevelor nelegale, dar pasnice.