Pihoterapie cu carnati si bere in vreme de pandemie

Pihoterapie cu carnati si bere in vreme de pandemie Daca ramanem captivi in plasa programelor de stiri si a emisiunilor TV livrate de posturile romanesti de televiziune, nu vom afla despre actuala pandemie COVID-19 decat date statistice condimentate cu stiri nelinistitoare si alarmante. E normal sa se vorbeasca mult despre acest subiect, dar ar trebui sa se vorbeasca si altfel.
Pana la ora actuala, la nivel global, aproape 49 de milioane de oameni s-au imbolnavit de coronavirus si s-au inregistrat 1,2 milioane de decese.

Programele noastre de stiri isi fac din aceste cifre "locomotive" pentru audiente, iar audientele sunt capcanele ideale pentru banii din publicitate.

Lucrurile au o logica a lor, insa nu au noima - nu de putine ori stirile despre cazuri tragice, despre decese si inmormantari sunt intrerupte de calupuri de reclama stupid-idilice, fara nicio legatura cu contextul in care sunt difuzate.

Sigur, nu doar firmele de pompe funebre ar trebui sa-si faca reclama in emisiunile in care se vorbeste despre coronavirus, insa nu ar strica, ba dimpotriva, o minima adecvare a spoturilor publicitare la contextul in care sunt difuzate.

Altfel, desigur, agentiile de publicitate sunt libere sa promoveze orice, oriunde: ar putea amplasa panouri publicitare pentru carnati sau pentru bere prin cimitire, ca nu este ilegal.

Stirile si emisiunile despre pandemie difuzate de televiziunile noastre sunt croite dupa acelasi calapod: autoritatile sunt depasite, sistemul sanitar este in pragul colapsului, medicii sunt la capatul puterilor, numarul de imbolnaviri creste continuu, la fel si numarul deceselor.

Dupa ce esti bombardat cu imagini apocaliptice, te ia, fireste, cu frig si tremuraturi. Dupa ce ti-ai inghitit portia de spaima, insa, incepe sa te bantuie o alta senzatie, fireasca, de altfel: uite ca, in tot cosmarul asta, eu am scapat. Si hop, pe fondul acestui sentiment de bucurie, emisiunea se intrerupe si face loc reclamelor la carnati, cipsuri si bere. Din punct de vedere psihologic, reclamele astea vin fix la momentul potrivit.

Ca tot veni vorba despre impactul psihologic al stirilor despre coronavirus, trebuie sa remarcam si faptul ca nimeni, niciodata si nicaieri (ma refer la programele romanesti de televiziune) nu scoate o vorba despre impactul psihologic al pandemiei asupra populatiei, asupra sanatatii sale mintale.

Referinte ar avea de unde sa ia producatorii si realizatorii programelor de stiri si emisiunilor dedicate evolutiei pandemiei, dar pare ca acest subiect nu-i intereseaza. De altfel, e mult mai usor sa numeri mortii (scuzati-mi expresia directa) decat sa incerci sa afli care sunt si vor fi efectele pe termen lung ale pandemiei si ale restrictiilor generate de aceasta asupra sanatatii mintale a oamenilor.

Se vorbeste despre efectele economice devastatoare ale crizei generate de pandemie, dar nimeni nu aduce in discutie subiectul efectelor socio-economice ale molimei.
Or, activitatea economica nu poate fi adusa in discutie in afara componentei sale sociale.

Nu putine organisme si organizatii internationale au facut studii serioase asupra efectelor psihologice ale pandemiei si asupra modificarilor pe care aceasta le-a adus modelului comportamental al oamenilor.

Stres, anxietate, depresie, tendinte suicidare, izolare sociala, pesimism, insingurare, teama etc. etc.

Daca subiectul efectelor pandemiei asupra sanatatii psihice ar fi abordat in programele dedicate pandemiei cei mai multi oameni s-ar regasi in randul celor afectati mintal si psihic si nu ar mai incerca satisfactia ca (inca) nu se regasesc in randul celor depistati pozitiv la coronavirus.

Iar unor oameni constienti ca vor ramane cu sechele psihice si mintale post-pandemie degeaba le vanturi prin fata ochilor reclame la carnati si bere.

Sursa foto: pexels.com