RAPORT - Bucurestenii respira un aer tot mai toxic: 60% din poluare vine din trafic
Starea mediului se degradeaza de la an la an in capitala, iar poluarea aerului atinge niveluri alarmante si impune masuri urgente pentru o calitate mai buna a vietii locuitorilor, se arata in cea de-a doua editie a raportului „Starea Mediului in Bucuresti”, realizat de Fundatia Comunitara Bucuresti prin Platforma de mediu.
Calitatea aerului tot mai scazuta, spatiile verzi insuficiente, infrastructura urbana gri si gestionarea deficitara a deseurilor sunt principalele probleme de mediu semnalate.
Calitatea aerului este una dintre provocarile importante cu care se confrunta majoritatea oraselor la nivel mondial.
Autoturismele, in special cele cu motoare diesel vechi, alaturi de traficul greu si aglomeratia permanenta, genereaza particule fine (PM10 si PM2.5), oxizi de azot si compusi organici volatili care afecteaza atat calitatea aerului, cat si sanatatea populatiei.
60% din poluarea aerului, cauzata de traficul rutier
Traficul rutier este principala cauza pentru poluarea cu noxe din Bucuresti, contribuind cu aproximativ 60% din totalul emisiilor de poluanti inregistrate in aer. Numarul mare de vehicule ce tranziteaza zilnic orasul, dintre care mai mult de jumatate au o vechime de peste 10 ani, iar mai mult de o treime au motoare diesel, afecteaza direct viata de zi cu zi a locuitorilor capitalei.
Principalii factori ce contribuie la existenta valorilor ridicate ale concentratiei de particule in suspensie sunt:
-
traficul rutier
-
santierele
-
activitatile industriale
-
starea proasta a spatiilor verzi
-
aportul de pulberi din exteriorul orasului
-
salubrizarea deficitara a orasului.
Principalele surse de oxizi de azot in atmosfera municipiului Bucuresti sunt traficul rutier, centralele termice mari si unitatile industriale, emisiile fiind legate de procesele de ardere. Iar principala sursa de monoxid de carbon la nivelul capitalei este traficul rutier, urmata la mare distanta de centrale termice, se arata in raport.
Spatiile verzi, insuficiente si inegale
Un alt punct critic identificat in raport este legat de accesul limitat la spatiul verde. Bucurestiul are o medie de 0,88 arbori pentru fiecare locuitor, fata de recomandarea Uniunii Europene (UE) de 3 arbori pe cap de locuitor. Acest numar este in scadere, avand in vedere ca numeroase spatii verzi sunt in proprietate privata si au fost transformate in alte categorii de utilizari, iar aliniamentele stradale si gradinile blocurilor au fost adesea redimensionate.
Potrivit cercetarii, accesibilitatea spatiilor verzi este redusa: doar 60% din rezidentialul colectiv si 55% din cel individual se afla la mai putin de 1 km de un parc cu suprafata mai mare de 1 ha.
Infrastructura gri si urbanismul necoordonat
Infrastructura municipiului Bucuresti este, in mare parte, neadaptata provocarilor climatice actuale, iar infrastructura gri domina peisajul urban. Aceasta reprezinta componenta tehnologica a unui oras, care ii asigura functionarea.
Infrastructura gri include toate tipurile de cladiri, infrastructura de transport (rutier, feroviar, aerian), infrastructura de producere si furnizare a energiei electrice si termice, infrastructura de alimentare cu apa, infrastructura de gestionare a deseurilor (inclusiv a apelor uzate) si infrastructura de furnizare a hranei.
Intre anii 2010 si 2023 au fost construite aproximativ 260.000 de locuinte noi, multe dintre acestea in blocuri. Noile ansambluri rezidentiale au luat locul, adesea, unor foste platforme industriale, terenuri agricole sau chiar spatii verzi.
Managementul deseurilor si lipsa economiei circulare
Municipiul Bucuresti este in pragul unei crize majore legate de managementul deseurilor, infrastructura pentru reciclarea deseurilor fiind semnificativ subdimensionata, iar solutia clasica de eliminare nu mai este una viabila.
Capitala trimite deseurile la mai multe rampe de deseuri din localitatile invecinate, fiind astfel un generator important de probleme ecologice si sociale. Cantitatea anuala de deseuri urbane eliminate in anul 2023 de bucuresteni a fost de 725.111,59 tone/an.
Capitala are o infrastructura de gestionare a deseurilor insuficienta pentru a atinge tintele stabilite prin pachetul UE pentru economia circulara. Statiile de sortare, punctele de compostare si industria reciclatoare sunt inca semnificativ subdimensionate, iar interesul populatiei pentru schimbarea modelelor de consum si a modului de gestionare a deseurilor ramane destul de redus.
Capitala are nevoie urgenta de un mediu mai sanatos
„Capitala are nevoie urgenta de un mediu mai sanatos. Starea actuala este un imbold la schimbare in mai multe arii cheie cu impact asupra mediului, pentru o calitate mai buna a vietii si un oras mai bun de trait. Raportul pe care il lansam astazi este nu doar o oglinda a realitatii mediului bucurestean pe care o simtim cu totii, ci mai ales un instrument care ne dorim sa devina reper. Printr-o strategie bazata pe date clare, putem trece impreuna la actiuni concrete pentru ca un viitor mai bun si un mediu mai sanatos in Capitala”, a declarat Alina Kasprovschi, director executiv al Fundatiei Comunitare Bucuresti, conform unui comunicat remis presei.
Autorul raportului „Starea Mediului in Bucuresti” este profesorul Cristian Ioja, doctor si profesor la Facultatea de Geografie a Universitatii din Bucuresti si cercetator la Centrul de cercetare a mediului si efectuare a studiilor de impact (CCMESI).
Sursa foto: pexels.com
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML