Somnul in vietile noastre. Ce riscam daca suntem pasare de noapte

Tags: somnulmemoriaglucozacreieruljobproductivitateefecte adverse

Imi amintesc si acum de anii de facultate in care noptile se prelungeau pana la 3-4 dimineata. Uneori fiindca a doua zi aveam examen. Alteori fiindca ma tinea treaza cine stie ce album de muzica pe care-l ascultam continuu pana spre dimineata. Ne lungeam noptile povestind si ni se parea ca viitorul ca profesionisti e undeva departe, tare departe.


Indepartate au ramas insa acele nopti in care a doua zi simteam ca am energie cat pentru alte zece zile cu nopti nedormite. Acum imi dau seama cat de importante sunt orele de somn si ma gandesc cu regret chiar si daca pierd o ora de somn inainte de miezul noptii (exceptie fac, desigur, petrecerile, desi cineva-mi povestea recent despre un tanar adormit in toiul distractiei).

Imi pot da seama cu precizie in ce fel imi influenteaza lipsa somnului intreaga zi. Decizii mai putin bune, putere slabita de concentrare, pofta de a manca multe dulciuri si cam tot ce-i carbohidrat in lumea asta. Si, evident, din ora in ora, am grija sa casc de parca urmeaza sa inghit biroul cu colegi cu tot. Dorinta de a consuma dulciuri sau carbohidrati e produsa de faptul ca atunci cand suntem obositi, creierul nostru absoarbe mai greu glucoza, iar nivelul acesteia din sange scade considerabil.

Mai sunt, desigur, si pasarile de noapte. Cam toti oamenii pe care i-am cunoscut eu si care nu prea dormeau noptile nu prea erau multumiti de nimic. Nici de job, nici de lume la lumina zilei, de nimic. Poate am fost eu ghinionista la acest capitol, dar oamenii pe care ii admir pentru ceea ce au realizat de-a lungul timpului sunt si cei mai organizati.

Pe termen scurt? Sigur, poate functiona. Exista insa efecte adverse pe termen lung: inteligenta emotionala e zdruncinata serios, concentrarea noastra e influentata semnificativ si ni se toceste destul de mult abilitatea de a ne controla anumite reactii.

Inclusiv memoria noastra are de suferit. Sacrificam somnul ca sa fim productivi, insa fix productivitatea are de suferit.

Evident, pentru un somn bun exista si niste reguli. Nu mancam fix inainte sa ne propunem sa adorim (desi, trebuie sa recunosc, e o regula pe care o cam incalc), nu facem exercitii cu putin timp inainte de culcare (fac yoga zilnic, insa asta ma ajuta sa dorm mult mai bine, chiar daca au trecut doar cateva zeci de minute dupa sedinta).

Somnul e un lux si trebuie tratat ca atare. Va amintiti de cazurile oamenilor cazuti cu capul pe birou din cauza epuizarii. Sa dormim la timp si cat trebuie fiindca trebuie, intr-adevar, sa ne punem pe noi pe primul loc.

Si ma gandesc ca, pornind de la aceasta convingere, in acest nou an ni se vor intampla numai lucruri bune.