Scurt (si incomplet) inventar al menajeriei cosmice

Scurt (si incomplet) inventar al menajeriei cosmice Cu 235 de ani in urma, in 1783, a fost ridicat in aer primul balon cu aer cald, construit de fratii Montgolfier, iar peste cinci ani de acum incolo, in 2023, un miliardar japonez va orbita Luna, intr-un zbor privat, si va deveni primul turist spatial din istorie. De la baloanele fratilor Montgolfier la temerarul japonez vor fi trecut 240 de ani.
Istoria "cuceririi" spatiului cosmic retine doua date-borna: la 12 aprilie 1961, cosmonautul sovietic Iuri Gagarin a devenit primul om care a ajuns in spatiu si a orbitat Pamantul, iar la 21 iulie 1969 astronautul american Neil Armstrong a devenit primul om care a calcat pe Luna.

Dar povestea zborului in Cosmos nu are drept personaje doar oameni, ci si animale, desi acestea din urma au fost, mai degraba, date uitarii.

Primul zbor al unui balon cu aer cald a avut loc la 5 iunie 1783, cu nacela goala. Al doilea balon ridicat in aer de fratii Montgolfier a fost inaltat la 19 septembrie 1783 si a avut drept pasageri o rata, un cocos si o oaie. Animalele zburatoare au fost recuperate cu succes si astfel lumea s-a convins ca organismele complexe (deci si oamenii) pot supravietui zborurilor la mare inaltime.
De atunci, lista "pasagerilor" spatiali arata ca o adevarata menajerie.
 
In 1959, americanii au trimis in spatiu un cercopitec femela - Miss Baker.
 
In 1961, francezii au lansat o racheta "pilotata" de Hector, care era un sobolan; in 1963, pisica Felicette a devenit cosmonaut intr-o racheta lansata tot de francezi; in 1991 cativa sobolani si cateva meduze au fost imbarcate pe naveta spatiala Columbia; in 1992, statia spatiala Mir a gazduit prepelite si salamandre…

Cel mai celebru "animal spatial" este, insa, catelusa Laika.

Pe 3 noiembrie 1957, in plin razboi rece, URSS a prezentat uciderea deliberata a unei cateluse pe care o trimisese in cosmos drept o mare realizare in cursa pentru cucerirea spatiului.

La data de 4 octombrie 1957, Uniunea Sovietica a plasat pe orbita primul satelit artificial al Pamantului - Sputnik 1. Tot in 1957, pe 7 noiembrie, urmau sa se implineasca 40 de ani de la Marea Revolutie Socialista.

In cinstea marii sarbatori, Nikita Hrusciov, secretarul general al Partidului Comunist al URSS, a poruncit savantilor care se ocupau de programul spatial sa faca o isprava inca si mai mare: sa trimita pe orbita o fiinta.

Sovieticii si-au concentrat atentia asupra celor trei caini pe care-i pregateau pentru un viitor zbor spatial. Din cei trei, au ales-o pe catelusa Laika, o "maidaneza" culeasa de pe strazile Moscovei.

Din capul locului, zborul a fost gandit fara intoarcere: catelusa-cosmonaut urma sa orbiteze de cateva ori Pamantul, aparatele la care era legata aveau sa transmita informatii despre felul in care organismul ei reactioneaza la stresul lansarii, al zborului si la conditiile de imponderabilitate, dar nici ea, nici nava Sputnik 2 nu aveau sa fie recuperate.

Pentru a se obisnui cu spatiul foarte stramt din capsula, Laika a fost tinuta in custi din ce in ce mai mici, pana cand ultima cusca avea sa fie fix atata de mare incat sa incapa in ea. La 3 noiembrie 1957 a fost lansat Sputnik 2, cu Laika la bord. Zborul urma sa dureze cateva zile, timp in care catelusa urma sa se hraneasca cu geluri nutritive la care avea acces daca apasa cu labuta o clapeta. Lansarea a decurs bine, dar binele a durat doar cateva ore, in loc de cateva zile - Laika a murit, din pricina supraincalzirii capsulei spatiale, la doar cinci ore de la lansare.

A fost, asa cum avea sa recunoasca dupa prabusirea URSS unul dintre responsabilii programului spatial sovietic, un sacrificiu inutil, cu valoare stiintifica nula, facut doar in scop propagandistic.

Afirmatia omului de stiinta a fost confirmata abia in anul 2002, cand documentele referitoare la zborul Sputnik 2 cu Laika la bord au fost desecretizate.

In pofida faptului ca a fost sacrificata doar de dragul propagandei, catelusa Laika a ramas in istorie ca prima fiinta care a orbitat pamantul.

In 2008, langa centrul de cercetari din Moscova unde a fost antrenata Laika pentru zborul ei spatial, a fost dezvelit un monument de bronz in memoria catelusei.

Sursa foto: pexels.com