Romania, pe ultimul loc in UE la utilizarea AI in business: un semnal serios pentru management
inteligenta artificialabusiness
Romania se confrunta cu o provocare serioasa in adoptarea inteligentei artificiale (AI) in mediul de afaceri. Conform celor mai recente date publicate de Eurostat, doar 3,1% dintre companiile din Romania cu cel putin 10 angajati au folosit AI in 2024, cea mai scazuta rata din Uniunea Europeana (UE), unde media este de 13,5%.
Acest decalaj evidentiaza nu doar o intarziere tehnologica, ci si o lipsa de strategie clara in ceea ce priveste integrarea AI in operatiunile curente.
Competentele digitale, obstacol major pentru transformarea digitala
Transformarea digitala este conditionata de competentele digitale ale populatiei. In 2023, doar 27,7% dintre romani detineau competente digitale de baza sau avansate, cea mai redusa proportie din UE. Prin comparatie, Olanda si Finlanda depasesc 80%.
Obiectivul UE pentru 2030 prevede ca 80% din populatie sa aiba cel putin competente digitale de baza — un prag ce pare greu de atins pentru Romania.
Doar 15% dintre companiile din Romania au raportat vanzari electronice in 2024, fata de media UE de 24%.
Luxemburg (12%), Romania si Bulgaria (ambele cu 15%) au avut cele mai mici ponderi ale intreprinderilor care au raportat vanzari online, in timp ce Lituania a avut cea mai mare pondere (42%), urmata de Irlanda (40%) si Danemarca (39%).
-
21% dintre intreprinderile din UE au folosit site-uri web sau aplicatii pentru a-si vinde bunurile sau serviciile, in timp ce 6% au folosit schimbul electronic de date (EDI)
-
18% dintre intreprinderi au vandut bunuri si servicii online prin intermediul propriului site web sau propriei aplicatii
-
9% au folosit o piata de comert electronic.
IMM-urile romanesti raman la un nivel scazut de digitalizare
Desi 70% dintre IMM-urile din Romania ating un nivel de baza al intensitatii digitale, tara noastra ramane sub media UE. Nivelul de intensitate digitala reflecta utilizarea unor tehnologii precum cloud, ERP, IoT sau retele sociale in activitatea curenta.
Mai ingrijorator este faptul ca o mare parte dintre aceste IMM-uri au o intensitate digitala scazuta sau foarte scazuta, ceea ce limiteaza drastic potentialul lor de a adopta tehnologii emergente precum AI.
Deficitul de specialisti IT franeaza inovarea
Doar 3% din forta de munca din Romania este formata din specialisti in tehnologia informatiei si comunicatii (TIC), la coada clasamentului UE. In conditiile in care obiectivul european este de a ajunge la 20 de milioane de specialisti TIC pana in 2030, deficitul national de competente devine o problema critica pentru competitivitatea companiilor romanesti.
In 2024, cea mai mare pondere a specialistilor TIC angajati a fost in Suedia (9%), Luxemburg si Finlanda (ambele cu 8%), iar cele mai mici au fost inregistrate in Grecia si Romania (ambele cu 3%).
O analiza a ponderii femeilor in domeniul TIC arata ca, in ciuda unei usoare cresteri a ponderii femeilor specialiste in TIC in ultimul deceniu, barbatii depasesc in mare masura omologii de sex feminin: 81% dintre barbati, comparativ cu 19% dintre femei in 2024.
Cele mai mari ponderi ale femeilor care lucreaza in domeniul TIC sunt in Estonia (28%), Romania, Bulgaria si Letonia (toate cu 27%), in timp ce cele mai mici ponderi se regasesc in Cehia (13%), Malta si Ungaria (ambele cu 15%).
AI transforma structura fortei de munca, dar si provocarile pentru management
Studiul „Deloitte 2025 Global Human Capital Trends” aduce o alta perspectiva esentiala pentru management: doua treimi dintre companii reclama lipsa de experienta a angajatilor tineri, dar, in acelasi timp, posturile entry-level sunt cele mai expuse automatizarii prin AI, unde se preiau sarcinile repetitive, reducand astfel nevoia de personal junior.
Aceasta dinamica impune o regandire a strategiilor de resurse umane. Conform aceluiasi studiu, companiile care cultiva abilitati precum gandirea analitica, imaginatia si invatarea continua au sanse de 1,8 ori mai mari sa obtina rezultate financiare solide si sunt de 1,6 ori mai predispuse sa ofere experiente profesionale relevante angajatilor.
Cu toate acestea, doar 6% dintre companii au implementat masuri concrete pentru a-si adapta politicile de recrutare si dezvoltare in functie de noua realitate digitala.
Asadar, adoptarea inteligentei artificale nu mai este optionala. Este o decizie strategica care poate influenta direct competitivitatea pe termen mediu si lung.
Integrarea AI trebuie sa fie acompaniata de o strategie clara de dezvoltare a capitalului uman. Fara investitii in competente digitale, infrastructura si o cultura a invatarii continue, AI nu poate aduce beneficii reale, ci va accentua inegalitatile si rigiditatea organizationala.
Sursa foto: pexels.com
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML