Proiectul care prevede autonomia Tinutului Secuiesc a trecut TACIT de Camera Deputatilor
tinutul secuiescromaniaregiune autonoma
Proiectul de lege prin care Tinutul Secuiesc devine regiune autonoma cu personalitate juridica in Romania a trecut, in mod tacit, de Camera Deputatilor. Proiectul trebuia dezbatut si votat pana la 25 martie 2020. Din moment ce parlamentarii nu au votat proiectul, initiativa legislativa a trecut tacit pe 23 aprilie. Proiectul va fi inaintat Senatului, camera decizionala in acest caz!
Conform proiectului, statutul de regiune autonoma a Tinutului Secuiesc poate fi desfiintat numai printr-un referendum organizat in Tinutul Secuiesc. De asemenea, in institutiile publice din Tinut se vor vorbi limbile maghiara si romana, astfel ca limba maghiara devine limba oficiala, la fel ca limba romana. Initiativa legislativa a fost depusa, cu doua zile inainte de Craciun, de deputatii UDMR Biro Zsolt Isvan si Terza Kulcsar Jozsef Gyorgy.
Initiatiatorii proiectului sustin ca acesta este o "expresie a identitatii istorice" a regiunii si ca, prin adoptarea lui, se va putea asigura egalitatea de sanse a cetatenilor si protectia identitatii nationale maghiare.
"Ca expresie a identitatii sale istorice, in scopul asigurarii egalitatii de sanse a cetatenilor si protectiei identitatii nationale maghiare, locuitorii Tinutul Secuiesc se constituie in comunitate autonoma. Ordinea administrativa a Tinutului Secuiesc se bazeaza pe conditiile geografice, economice, sociale si culturale, pe dezideratul istoric al populatiei acestuia privind asigurarea autonomiei. Aspiratia locuitorilor regiunii la autonomie are ca obiectiv participarea democratica a cetatenilor la viata societatii, la dezvoltarea economico-sociala, la sprijinirea si ocrotirea realizarii intereselor teritoriale”, potrivit initiativei legislative a celor doi deputati UDMR.
De asemenea, initiatorii sustin ca autonomia comunitatii este dreptul si capacitatea efectiva a colectivitatii majoritare autohtona a tinutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare si de unele prerogative de ordin statal, in scopul preluarii sub propria ei responsabilitate si in interesul intregii colectivitati, o parte importanta a problemelor de interes public, in conformitate cu principiul subsidiaritatii.
"Competentele regiunii sunt stabilite prin prezentul statut al regiunii, de lege, sau de dreptul international. Competentele specifice ale regiunii nu pot fi puse in discutie sau limitate decat prin lege sau aplicand dreptul international. Regiunea are dreptul de decizie si de gestionare in domeniile care apartin competentelor sale specifice. Acest drept include adoptarea si exercitarea unei politici proprii regiunii. In limitele legii, este de dorit transferarea in competenta regiunii si a unor sarcini care apartin unor competente nationale. Regiunea trebuie sa dispuna de mijloacele necesare realizarii acestui scop”, conform proiectul de lege.
Delimitarea regiunii autonome:
Regiunea autonoma va cuprinde actualele judete Covasna si Harghita, cat si scaunul istoric Mures, care apartine judetului Mures. Scaunele sunt teritorii traditionale secuiesti.
"a) Scaunul Kćzdi (Kćzdiszćk), care cuprinde localitatile apartinatoare, avand resedinta la Targu Secuiesc (Kćzdivasarhely),
b) Scaunul Orbai (Orbaiszćk), care cuprinde localitatile apartinatoare, avand resedinta la Covasna (Kovźszna),
c) Scaunul Sepsi (Sepsiszćk), care cuprinde localitatile apartinatoare, avand resedinta la Sfantu Gheorghe (Sepsiszentgyôrgy),
d) Scaunul Ciuc (Csikszćk), care cuprinde localitatile apartinatoare, avand resedinta la Miercurea Ciuc (Csikszereda),
e) Scaunul Odorhei (Udvarhelyszćk), care cuprinde localitatile apartinatoare, avand resedinta la Odorheiu Secuiesc (Szćkelyudvarhely),
f) Scaunul Gheorgheni (Gyergyószćk), care cuprinde localitatile apartinatoare, avand resedinta la Gheorgheni (Gyergyószentmiklós),
g) Scaunul Mures (Marosszćk), care cuprinde localitatile apartinatoare, avand resedinta la Targu Mures (Marosvasarhely),
h) Scaunul Miclosoara-Bradut (Miklósvar-Bardoc) (Miklósvar-Bardocszćk), care cuprinde localitatile apartinatoare, avand resedinta la Baraolt (Barót)”, arata initiativa legislativa a deputatilor UDMR.
Initiatorii specifica faptul ca autonomia regiunii Tinutului Secuiesc nu afecteaza integritatea teritoriala si suveranitatea statului roman.
Cu respectarea principiului mentionat mai sus:
"- Competentele, in limitele prezentului statut pot fi delegate regiunii de catre alte nivele de administrare.
- Delegarea de competenta trebuie sa fie clar definita. Mijloacele materiale si financiare, care permit punerea in aplicare efectiva a acestor competente aditionale, trebuie sa fie asigurate in mod adecvat pe parcursul actului de imputernicire.
- Organele insarcinate cu punerea in aplicare a acestor competente trebuie sa se bucure, atat cat este posibil si in limitele legii, de libertatea de a-si adapta exercitarea acestora la conditiile specifice regiunii si la structurile sale organizatorice, cu o preocupare deosebita pentru eficacitate si conform doleantelor locuitorilor regiunii”, conform sursei citate.
"Statutul de autonomie garanteaza dreptul la folosirea libera a drapelului si simbolului fiecarui scaun secuiesc"
"Statutul de autonomie garanteaza dreptul la folosirea libera a drapelului si simbolului fiecarui scaun secuiesc. Prezentul Statut garanteaza folosirea libera a simbolurilor natiunii maghiare, precum si ale comunitatilor nationale in minoritate numerica in Tinutul Secuiesc. In privinta folosirii simbolurilor statului sunt valabile reglementarile legale in vigoare”, se mai arata in proiect.
Limba maghiara devine limba oficiala
Pe langa acestea, limba maghiara devine limba oficiala, la fel ca limba romana.
In Tinutul Secuiesc, folosirea limbii materne este garantata:
a) in domeniul cultural;
b) in domeniul creatiei artistice, al criticii de arta, cercetarii si literaturii de specialitate;
c) in domeniul traducerii, sincronizarii, subtitrarii;
d) in domeniul popularizarii culturilor nationale specifice;
e) in toate domeniile de informare in masa.
Totodata, cetatenii Tinutului Secuiesc au dreptul de a-si folosi limba materna in fata organelor judecatoresti
"In Tinutul Secuiesc limba maghiara are acelasi statut ca si limba oficiala a statului. Toti cetatenii domiciliati sau rezidenti in Tinutul Secuiesc au dreptul sa foloseasca ambele limbi in conditii egale, in viata privata si cea publica, inclusiv in cadrul institutiilor publice, precum si in fata autoritatilor publice, atat oral cat si in scris”, conform proiectului de lege.
"In acele localitati ale regiunii autonome in care cetatenii apartinand altor comunitati nationale, etnice, lingvistice cu domiciliu stabil in acele localitati sunt in minoritate numerica dar depasesc o suta in comuna, o mie in oras, cinci mii in municipiu, zece mii la nivelul scaunului, limba acestor comunitati beneficiaza de acelasi statut ca si limba oficiala a statului in fata unitatilor administrative respective”, mai prevede propunerea legislativa.
"In scopul folosirii neingradite a limbii materne in administratia publica locala si regionala, vor fi numite, respectiv angajate persoane care cunosc limba comunitatilor nationale, etnice, lingvistice din regiune, respectiv care apartin acestor comunitati, respectand raportul dintre nationalitati rezultat in urma ultimului recensamant”, mai prevede proiectul.
Copiii vor invata la scoala in limba pe care o aleg parintii, desi invatamantul este finantat de statul roman
"Invatamantul de stat si confesional in limba materna este finantat de la bugetul de stat si in mod proportional de la bugetul autoritatilor administratiilor publice locale, iar invatamantul particular este sprijinit de stat. Limba de scolarizare a minorilor este hotarata de parintii sau tutorele legal al acestora”, explica initiatorii in propunerea de lege.
Proiectul mai prevede ca persoanele fizice, organizatiile si societatile au dreptul de a infiinta institutii de invatamant particular in limba materna a comunitatilor, iar cultele religioase au dreptul la invatamant confesional in limba enoriasilor.
In institutiile de invatamant si educatie in limba materna a cetatenilor Tinutului Secuiesc, trebuie asigurata predarea istoriei comunitatilor nationale, -etnice si -lingvistice, precum si a istoriei, geografiei si etnografiei natiunii-mama a acestora, cunoasterea traditiilor si valorilor culturale.
In institutiile de invatamant si educatie cu limba de predare maghiara trebuie asigurata posibilitatea insusirii limbii romane.
In invatamantul elementar, mediu si liceal cu limba de predare maghiara, in vederea asigurarii insusirii cat mai temeinice a limbii romane, disciplina de limba si literatura romana este predata dupa programe si manuale speciale.
"In invatamantul profesional desfasurat intr-o alta limba decat limba oficiala a statului, insusirea termenilor de specialitate in limba romana trebuie asigurata. In unitatile de invatamant respectiv in cazul cursurilor de perfectionare din Tinutul Secuiesc, examenele de admitere si finale pot fi tinute in limba materna”, precizeaza sursa amintita.
Posibilitatea de angajare a profesorilor din strainatate in institutiile de invatamant in limba materna este garantata, mai explica proiectului de lege.
Un Consiliu de Autoadministrare va exercita autonomia Tinutului Secuiesc
De asemenea, conform sursei citate, un Consiliu de Autoadministrare va exercita autonomia Tinutului Secuiesc, autoritate publica regionala aleasa prin vot universal, egal, direct secret si liber exprimat, precum si de Comisia de Autoadministrare desemnata de acesta.
Dispozitiile mentionate anterior nu aduc atingere dreptului de a recurge la consultarea prin referendum sau orice alta forma de participare a cetatenilor la treburile publice, in conditiile legii. Acest Consiliul de Autoadministrare va stabili simbolurile Tinutului Secuiesc.
"Consiliul de Autoadministrare poate infiinta, in propria sa competenta, organe pentru asigurarea ordinii publice, corespunzator prevederilor legale, in cazurile nereglementate in Constitutie”, prevede propunerea de lege.
Totodata, Consiliul de Autoadministrare al Tinutului Secuiesc poate initia printr-o majoritate de 2/3 a voturilor membrilor sai eliberarea din frnctie a presedintelui Tinutului Secuiesc in cazul tradarii intereselor comunitatii din Tinutul Secuiesc, lezarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, neindeplinirii obligatiilor ce decurg din prezentul Statut de autonomie.
"In baza motiunii de cenzura adoptata, Consiliul de Autoadminisfrare al Tinutului Secuiesc se adreseaza Guvernului Romaniei ca in termen de 30 de zile de la data deciziei Consiliului de Autoadministrare sa dispuna organizarea alegerilor pentru finctia de presedinte a Tinutului Secuiesc. In cazul in care functia devine vacanta, desemnarea noului presedinte este valabila pentru un mandat complet”, mai indica propunerea legislativa.
De altfel, in perioada limitarii temporare a exercitarii prerogativelor presedintelui Tinutului Secuiesc sau in cazul in care functia devine vacanta, pana la alegerea noului presedinte, atributiile acestuia revin presedintelui Consiliului de Autoadministrare, sau in caz de indisponibilitate, loctiitorului acestuia.
"Legile si ordonantele precum si alte acte normative emise de catre Parlamentul Romaniei si de catre Guvernul Romaniei, care au reglementari valabile si in Tinutul Secuiesc, pot fi adaptate de Consiliul de Autoadministrare, iar printr-o hotarare luata cu o majoritate de 2/3 a membrilor, Consiliul de Autoadministrare isi poate exercita dreptul de a solicita rediscutarea actelor normative in cauza”, se mai arata in proiect.
Tinutul secuiesc va avea propriul presedinte
"Presedintele Tinutului Secuiesc este ales de catre cetatenii Tinutului Secuiesc prin alegeri libere si generale, prin vot secret si direct pentru o perioada de patru ani”, conform sursei mentionate.
O persoana poate avea maxim doua mandate ca presedinte al regiunii autonome. Presedintele Tinutului Secuiesc dispune de imunitate acordata demnitarilor. Acesta nu poate indeplini alte functii publice sau private.
Presedintele Tinutului Secuiesc poate propune Guvernului Romaniei data desfasurarii alegerilor ordinare si extraordinare organizate pe teritoriul regiunii. Acesta poate solicita Curtii Constitutionale control prealabil la proiecte de decizii si actele normative emisi de Consiliul de Autoadministrare.
El mai poate initia referendum, in urma consultarii Consiliului de Autoadministrare, privind problemele fundamentale ale regiunii, in conformitate cu Legea nr. 3/2000 privind organizarea referendumului la nivel local.
Pe langa presedinte, vor exista si autoritati ale Scaunelor - Consiliul Scaunal si Presedintele Scaunului. Va exista si un Consiliu Comunal, Consiliul Orasenesc, Consiliul Municipal si primar.
Proiectul va fi inaintat Senatului, camera decizionala in acest caz!
Un produs media marca Rentrop&Straton 
