Majorarea pensiilor cu 40% in Romania: Ce implica si cum poate fi sustinuta aceasta masura
majorarea pensiilorpensii maritepensiicresterea taxelorimpozite
Guvernul Romaniei se confrunta cu provocarea de a gasi resursele necesare pentru majorarea pensiilor cu 40%, o masura care va creste cheltuielile cu pensiile publice cu 30 de miliarde de lei in 2024 fata de 2023, conform calculelor Bancii Mondiale.
Specialistii avertizeaza ca aceasta suma nu exista in buget si ca forma actuala a legii ar putea conduce la majorari de taxe si impozite, cresterea indatorarii tarii si chiar majorarea inflatiei si scaderea puterii de cumparare.
Ministrul Finantelor, Marcel Bolos, a fost de acord cu majorarea pensiilor in anumite conditii, care vizeaza cresterea veniturilor la buget si scaderea cheltuielilor. Printre masurile propuse se numara adoptarea unui nou pachet legislativ pentru majorarea veniturilor bugetare, majorarea deficitului bugetar pentru urmatorii ani, majorarea pensiilor in etape, intarirea si digitalizarea ANAF pentru a creste colectarea de taxe si impozite, adoptarea unor legi noi privind combaterea evaziunii fiscale si continuarea masurilor de reducere a cheltuielilor publice.
Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, sustine ca exista resurse pentru majorarea pensiilor in 2024, daca Ministerul Finantelor va colecta mai multi bani la buget si va combate evaziunea fiscala. Cu toate acestea, expertii consultati de Europa Libera considera ca suma necesara pentru majorarea pensiilor nu poate fi obtinuta decat prin cresteri de taxe si impozite, ceea ce ar putea duce la o majorare a TVA de la 19% la 25% sau chiar 27%.
O alta varianta pe care Guvernul ar putea sa o ia in considerare este reesalonarea majorarilor prevazute in 2024, desi ministrul Muncii a exclus aceasta posibilitate. Economistul Aurelian Dochia considera ca Guvernul va fi, foarte probabil, nevoit sa reesaloneze majorarile pensiilor din lipsa banilor la buget.
Expertii exclud solutia propusa de ministrul Muncii, care consta in cresterea colectarii taxelor si combaterea evaziunii fiscale, deoarece ineficienta ANAF, resursele necesare si durata unor asemenea politici fac imposibila atragerea unor sume semnificative de bani la buget in termen scurt. In plus, o crestere a impozitelor ar putea duce la cresterea evaziunii fiscale, nu la reducerea ei, cum isi doreste Guvernul.
Sistemul public de pensii din Romania se confrunta de multi ani cu o criza de bani, cauzata de cresterea continua a numarului de pensionari raportata la populatia activa si lipsa de reforme, atat a sistemului de pensii cat si a bugetului. Economii la buget ar putea veni din reforma administrativa, iar veniturile ar putea creste prin vanzarea unor active ale statului si eficientizarea companiilor de stat. Cu toate acestea, aceste masuri nu pot fi luate pe termen scurt, iar Guvernul ar putea fi nevoit sa apeleze la imprumuturi pentru a acoperi nevoile de finantare pe termen scurt, ceea ce va impovara si mai mult datoria tarii si pe cetatenii care o platesc.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
