Poluarea din Capitala depaseste cu pana la 400% limita maxim admisa
poluare bucurestimasuri impotriva poluariicalitate aer bucuresti
Statiile Ministerului Mediului care masoara poluarea aerului in Bucuresti arata aproape zilnic depasiri pentru poluarea cu praf. Poluarea a devenit un fenomen cu implicatii ingrijoratoare in Romania, dar mai cu seama in Capitala, unde traficul rutier este intens, iar statiile de masurare a poluarii arata valori alarmante.
Sistemul de monitorizare a poluarii a fost ani de-a randul complet neglijat
Lipsitde investitii si fara sa i e dea importanta cuvenita, sistemul nici macar nu functioneaza la parametrii optimi. Totusi, datele pe care reuseste sa le indice sunt corecte, insa trag un puternic semnal de alarma: daca autoritatile locale nu schimba ceva, sanatatea bucurestenilor va avea de suferit, fiindca, dupa cum bine stim, poluarea afecteaza buna functionare a organismului uman, putand avea consecinte medicale dintre cele mai grave.
Ce-i drept, abia in ultimul an s-au facut cativa pasi mici in aceasta directie (achizitia de noi autobuze, benzi unice pentru tramvaie), insa insuficient, dupa cum arata realitatea.
Potrivit datelor de la statiile Ministerului Mediului, la statia din centrul orasului, joi, indicele de poluare cu PM10 a fost de 91.65µg/m³, iar miercuri de 113.18µg/m³, aceasta fiind practic o medie pentru intreaga zi. Potrivit Legii nr. 104/ 2011 valorile limita pentru protectia sanatatii umane pentru Particule in suspensie - PM10 sunt de 50 ug/m3. Practic media este aproape dubla fata de limita maxim admisa. Reteaua Ministerului Mediului nu masoara si poluarea cu PM2,5.
In ceea ce priveste intervalele orare, situatia este si mai neagra. Potrivit airly.eu, miercuri seara, la ora 20.00, pe bd. Barbu Vacarescu, limita maxima de PM10 a fost depasita cu 348% iar cea de PM2,5 cu 476%. De asemenea, la toate cele 11 statii de masurare din retea aratau o calitatea slaba a aerului sau una foarte proasta. Practic doar noaptea aerul devine respirabil.
Potrivit Legii 104/2011, tinta anuala pentru poluarea cu particule in suspensie - PM2,5 trebuie sa fie sub 25 ug/m3 si 20 ug/m3 pana la 1 ianuarie 2020.
Poluarea cu praf este in principal cauzata de trafic, dar si de spatiile verzi insuficiente sau neingrijite, dar si santierele care nu respecta normele de mediu.
Cum poate fi combatuta poluarea
Masurile se regasesc in Planul Integrat de Calitate a Aerului (PICA) aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, in iunie 2018. Acestea sunt usor de aplicat, fiind deja adoptate de marile capitale europene, care sunt un reper de civilizatie si in acest sens.
Masuri pentru reducerea emisiilor din traficul rutier:
-Fluidizarea traficului prin cresterea vitezei medii de deplasare in oras prin semaforizare inteligenta si finalizarea proiectelor de infrastructura necesare (pasaje, strapungeri, supralargiri, inchidere inel median);
-Imbunatatirea parcului auto al STB si cel privat: eliminarea autoturismelor vechi, stimularea achizitiei de autoturisme noi, in special pe benzina/GPL/hibrid/electrice;
-Incurajarea folosirii transportului in comun si a altor mijloace de transport alternative - bicicleta, prin amenajarea de benzi unice si benzi pentru biciclete.
-Imbunatatirea calitatii transportului in comun: RATB, METROREX prin dezvoltarea de noi linii si achizitionarea de autovehicule moderne.
-Limitarea accesului autoturismelor din alte judete in Bucuresti (parcari park&ride, transport in comun bun la nivel regional)
-Descurajarea accesului/tranzitului in zona centrala: cresterea taxei de parcare, taxa de acces in centru;
-Crearea de zone de emisii reduse (Low emission zones), unde traficul auto este restrictionat;
PICA mai propune pentru reducerea poluarii si alte masuri care nu au legatura cu traficul ci cu celalalt mare poluator: sistemul de incalzire al orasului. Aici se propune continuarea modernizarii centralelor termice de cvartal, a CET-urilor si eficientizarea consumului de energie termica prin reabilitarea retelelor de distributie primara si secundara a energiei termice, incurajarea reconectarii la RADET a celor debransati. O alta masura in acest domeniu este continuarea programului de reabilitare termica a cladirilor.
Pentru reducerea poluarii mai este nevoie de cresterea eficientei programului de salubrizare a strazilor intens circulate (sa se curate praful de la rigola), respectarea unor norme de salubrizare in domeniul constructiilor (santierele produc foarte mult praf), dar si de intretinerea si extinderea spatiilor verzi.
Inainte de 2016, situatia arata si mai rau pentru bucuresteni
In 2010, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat Programul Integrat de Gestionare a Calitatii Aerului care prevedea ca institutiile din Bucuresti trebuia sa aplice 43 de masuri pentru reducerea poluarii:
Printre acestea se numara:
-cresterea suprafetei de spatiu verde pana la 26 mp/cap de locuitor pana la sfarsitul anului 2013;
-interzicerea stationarii vehiculelor individuale pe prima banda de circulatie a strazilor principale si dedicarea acestor benzi transportului in comun si ciclistilor;
-amenajarea de piste pentru biciclete si incurajarea transportului alternativ;
-salubrizarea stradala prin mijloace de aspirare si spalare cu jet puternic de ape pe sub autovehicule in zonele unde prima banda e ocupata de autovehicule stationate;
-modernizarea transportului public/ transport public integrat/ mijloace de transport cu expunere scazuta la blocaje in trafic - metrou tramvai/ implementarea sistemului inteligent de management al traficului;
-vehiculele mai mari de 5 tone pot circula in centrul orasului doar cu taxa;
-realizarea oricarei constructii noi pe suprafete mai mari de 1.000 mp va fi conditionata de amenajarea si intretinerea corespunzatoare a unui spatiu verde cu suprafata de cel putin 30% din suprafata totala a parcelei aferenta proiectului;
-replantarea aliniamentelor stradale de arbori acolo unde este cazul;
-amenajarea de parcari subterane/supraterane pentru folosirea multifunctionala a spatiului;
-cresterea tarifelor la parcare in zona centrala in special pentru traficul de tranzit;
-asigurarea unei latimi minime a trotuarelor, care sa nu fie afectata de masinile parcate, astfel incat circulatia pietonilor si biciclistilor sa se desfasoare in siguranta;
La alegerile din iunie 2016, situatia era una dezastruoasa, fiind implementate foarte putine masuri din cele enumerate: sistemul de managementul traficului nu era functional, la capitolul parcari subterane, s-a facut doar parcarea de la Piata Universitatii, orasul avea doar 7k de benzi pentru biciclete, 7 km de benzi unice pentru transportul public, nu s-au cumparat autobuze/troleibuze/tramvaie noi, aveam 23 mp de spatiu verde pe cap de locuitor, tariful de parcare pe ora era de 1,5 lei, nu s-au mai amenajat spatii verzi noi, copacii lipsa din aliniamentele stradale nu au fost inlocuiti, prima banda era ocupata de masinile parcate neregulamentar.
Singurele lucruri facute au fost spalarea bulevardelor cu jet, insa nu peste tot din cauza masinilor parcate pe prima banda, si accesul vehiculele mai mari de 5 tone cu taxa. S-au finalizat lucrarile la pasajul Mihai Bravu, pasaj Piata Presei Libere.
Lucrarile la pasajele Piata Sudului, Ciurel si Nicolae Grigorescu nu au fost insa finalizate, santierele fiind deschise foarte multi ani, ceea ce a generat poluare cu praf, arata hotnews.ro.
Citeste si:
Pe ringul de dans al Europei, in loc sa valseze, Romania face dansul ploii
Odata cu venirea Gabrielei Firea in fruntea Capitalei, Bucurestiul face pasi vizibili in combaterea poluarii
Dupa venirea Gabrielei Firea la Primaria Capitalei, s-au facut cativa pasi pentru reducerea poluarii, insa insuficient raportat la nevoi.
A fost nevoie de doi ani ca municipalitatea sa elaboreze si sa aprobe Planul Integrat de Calitate a Aerului (PICA), documentul care doar stabilea ce trebuie facut.
Lucrarile la Pasajele Ciurel si Nicolae Grigorescu inca nu s-au finalizat. Lucrarile la parcarea park&ride de la capatul soselei Pantelimon nu au inceput. Nu s-au mai amenajat parcuri noi, problema RADET nu a fost rezolvata, in aliniamentele stradale sunt multi copaci lipsa, trotuarele sunt ocupate de masini, sunt multe spatii verzi neingrijite, masinile ocupa prima banda de circulatie si nu permit spalarea pana la rigola, nu avem o retea de benzi unice pentru transportul public, nu s-a facut nicio parcare park&ride noua (cu exceptia celei de la Straulesti facuta de Metrorex si care statea goala), nu avem o retea de benzi pentru biciclete.
Masurile luate pana acum de Primaria Capitalei sunt:
-a fost reparat sistemul inteligent de managementul traficului;
-achizitia a 400 de autobuze Euro 6 Otokar care sunt in curs de livrare;
-s-au amenajat benzi unice pentru tramvaiele 21, 1, 10, insuficient insa la scara orasului;
-s-au finalizat lucrarile la Pasajul de la Piata Sudului, un proiect esential pentru fluidizarea traficului in zona;
-s-au dat 30.000 de vouchere de 500 lei pentru achizitia de biciclete, insa in absenta pistelor pentru biciclete masura este discutabila. Orasul are acum doar 10 km de piste pentru biciclete:
-Primaria a demarat in 2018 procedurile pentru realizarea a 4 (patru) trasee, insumand 48,25 km de piste de biciclisti. Valoarea totala a proiectului este de 44.499.000 lei, banii venind de la Ministerul Mediului. Primaria a demarat lucrarile doar la primul traseu, Piata Victoriei- Bd. Aviatorilor- Bd. Beijing- strada Nicolae Caranfil- Sos. Pipera- strada Alexandru Serbanescu- Bd. Aerogarii- DN1- Piata Presei Libere- Sos. Kiseleff- Bd. Constantin Prezan, insa acestea nu au fost finalizate.
-tariful la parcare pentru zona centrala a crescut pana la 10 lei/ora, insa masura a fost aplicata prost, se permite in continuare parcarea pe trotuar si pe prima banda, ceea ce nu a redus traficul in zona centrala;
-in 2018, pana in luna septembrie, Politia Locala a efectuat peste 500 de controale pe santiere si au aplicat 391 de sanctiuni in valoare totala de peste 720.000 de lei;
-au inceput lucrarile de largire a strazii Fabrica de Glucoza;
-municipalitatea mai are in plan achizitia a 100 de troleibuze, 100 de tramvaie si 130 de autobuze hibrid, insa licitatiile inca nu au fost lansate, dar au fost parcursi o parte din pasii birocratici;
-sunt in lucru studiile de fezabilitate pentru Pasajele Doamna Ghica, Andronache, trei proiecte esentiale pentru fluidizarea traficului;
-demararea unui program pentru acordarea a 5.000 de eco-vouchere cu o valoare nominala de 9.000 lei/eco-voucher in vederea achizitionarii exclusive de autoturisme noi EURO 6, non-diesel, mijloace de locomotie noi ”prietenoase cu mediul”, non-diesel, hibride sau electrice, obiecte electrocasnice si electronice noi cu clasa energetica superioara, in schimbul predarii spre casare a unui autovehicul uzat.
-proiectul pentru ridicarea masinilor parcate neregulamentar pe carosabil este in dezbatere publica.
-s-a demarat procedura de expropriere pentru Parcul Verdi;
-s-au creat cateva linii de transport in comun pentru cei care locuiesc in Ilfov;
Totusi raportat la ce trebuie facut, masurile sunt insuficiente, fapt confirmat de depasirile zilnice in ceea ce priveste poluarea cu praf
Intr-un comunicat de presa transmis la finalul anului trecut, reprezentantii Primariei Capitalei spun ca nu pot rezolva singuri problema.
”Nu putem vorbi de o imbunatatire reala a traficului bucurestean, cu efecte imediate asupra calitatii aerului, fara contributia Ministerului Transporturilor privind demararea si finalizarea rutelor ocolitoare ale capitalei, respectiv Centura Bucurestiului si Autostrada de Sud, darea in folosinta a Magistralei 5 de metrou, ruta Valea Ialomitei - Eroilor 2 precum si demararea si finalizarea Magistralei 6, ruta 1 Mai – Otopeni. Referitor la spatiul verde public din Capitala, acesta este gestionat deopotriva de Primaria Capitalei dar si de cele 6 Sectoare ale Capitalei, iar modalitatea prin care se poate actiona asupra calitatii aerului este aceea de a conserva, ameliora si extinde spatiile verzi, actiuni ce intra in responsabilitatea tuturor administratorilor domeniului public al Municipiului Bucuresti”, se arata in comunicatul Primariei Capitalei.
Romania a fost data in judecata de Comisia Europeana pentru poluarea cu PM10
Reamintim ca anul trecut Comisia Europeana a trimis Romania in fata Curtii de Justitie a Uniunii Europene pentru poluarea cu PM10, probleme fiind in principal in regiunea Bucuresti, unde valorile-limita zilnice au fost depasite in mod persistent inca de la momentul in care dreptul Uniunii a devenit aplicabil tarii, iar in 2016 acestea au fost depasite pentru o perioada de 38 de zile.
In cazul unei condamnari, ni se poate aplica o sanctiune sanctiune compusa dintr-o suma forfetara plus penalitati pentru fiecare zi de intarziere a masurilor. In 2014, de exemplu, suma forfetara era de 1,8 milioane de euro, la care se adaugau penalitati intre 2.165 euro si 130.000 euro pe fiecare zi de intarziere.
Efectele poluarii pot fi devastatoare
Principala problema in ceea ce priveste poluarea o reprezinta calitatea aerului, care a scazut considerabil in special in zonele urbane. Potrivit unor estimari ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii, peste sapte milioane de oameni mor, anual, din cauza poluarii atmosferice. Organizatia a atras atentia ca o problema reala pentru sanatate o constituie si poluarea aerului din locuinte.
Lipsa aerului curat poate avea efecte negative asupra intregului organism, pornind de la tulburari ale somnului pana la dezvoltarea unor tumori canceroase. Potrivit specialistilor din domeniu, particulele care contamineaza aerul si temperaturile ridicate afecteaza inima, sistemul nervos central si functia respiratorie, efect care mareste riscul aparitiei unor boli vasculare si atacului cerebral. Aerul poluat poate cauza si diverse alergii, care pot degenera in astm bronsic. Expunerea la diverse tipuri de poluanti, inclusiv parfumuri si solventi, poate genera sensibilitatea chimica multipla, cunoscuta si ca boala de mediu, care se manifesta asemanator reactiilor alergice.
Printre elementele care duc la poluarea atmosferica se numara particulele, ozonul, monoxidul de carbon, azotul, dioxidul de sulf, benzenul si plumbul, iar printre surse se afla autovehiculele, fabricile, santierele in constructii, drumurile nepavate sau instalatiile de incalzire. Expunerea la unele dintre aceste elemente poate avea efecte fatale asupra omului. Monoxidul de carbon influenteaza capacitatea organismului de a transporta oxigenul in sange, fiind periculos in special pentru persoanele care au probleme cardiace, iar expunerea la concetratii mari poate fi fatala. Plumbul poate afecta sistemul nervos, rinichii si ficatul si poate cauza anemii, hipertensiune arteriala sau osteoporoza. Expunerea la cantitati mari poate genera pierderi de memorie, convulsii sau chiar retardul mintal. Benzenul afecteaza sistemul nervos central si este cancerigen.
Stiati ca:
- In topul celor mai poluate 20 de orase din lume, 13 sunt din India. Primul loc este ocupat de New Delhi, unde nivelul de particule din aer este de 15 ori mai mare fata de cel recomandat de OMS
- Sase miliarde de kilograme de gunoaie sunt aruncate, anual, in mari si oceane, in timp ce peste un miliard de oameni din lume nu au acces la surse de apa potabila
- Aerul din Beijing prezinta aceleasi riscuri pentru sanatate pe care le are si fumatul unui pachet de tigari pe zi
- Cele mai poluate trei orase din Europa sunt Napoli (Italia), Pancevo (Serbia) si Skopje (Macedonia)
Un produs media marca Rentrop&Straton 
