Emisiune filatelica dedicata Centenarului Tratatului de la Trianon, care a consfintit Marea Unire
tratat trianoncentenar tratat trianonemisiune timbre trianonromfilatelia
Pentru a aniversa 100 de ani de la recunoasterea internationala a Marii Uniri, Romfilatelia introduce in circulatie, din 4 iunie 2020, emisiunea de marci postale Centenarul Tratatului de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, in Palatul Marele Trianon de la Versailles.
Pe timbrul emisiunii, cu valoarea nominala de 8,50 lei, este ilustrat Nicolae Titulescu, stralucit om politic si diplomat, Prim Delegat al Romaniei la Conferinta de Pace de la Paris, alaturi de Palatul Marele Trianon.
Colita emisiunii descrie o compozitie dedicata Centenarului Tratatului de la Trianon. Pe timbrul colitei dantelate, cu valoarea nominala de 29 lei, sunt ilustrati Regele Ferdinand I si Regina Maria, ambii privind spre stema de stat a Romaniei Mari.
Seria personalitatilor de pe colita este continuata cu Ion I.C. Bratianu, seful delegatiei Romaniei la Conferinta de Pace de la Paris, alaturi de dr. Ion Cantacuzino si Nicolae Titulescu, ambii semnatari ai Tratatului din partea Romaniei.
Colita mai contine reproducerea paginii intai a publicatiei pariziene Le Petit Journal, suplimentul ilustrat, din data de 28 martie 1920, care a publicat harta Romaniei cu granitele stabilite de Conferinta de Pace, alaturi de un desen de epoca al Palatului Marele Trianon.
Romfilatelia multumeste Arhivei Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe din Romania si Bibliotecii Academiei Romane pentru suportul documentar si fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de marci postale.
De asemenea, este apreciat si sprijinul documentar acordat de catre dr. George Damian, din cadrul Centrului European de Studii in Probleme Etnice al Academiei Romane.
Emisiunea de marci postale
Centenarul Tratatului de la Trianon va fi disponibila incepand de joi, 4 iunie 2020, in magazinele Romfilatelia din Bucuresti, Bacau, Brasov, Cluj-Napoca, Iasi, Timisoara, precum si in magazinul online
http://romfilatelia.ro/store/.
Emisiunea este completata de plicul prima zi, coala de 32 timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinieta si colita dantelata.
Tratatul de la Trianon a fost semnat intre Puterile Aliate, invingatoare in Primul Razboi Mondial, si Ungaria, in calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar. Prevederile Tratatului au vizat stabilirea frontierelor noului stat Ungaria cu vecinii sai: Austria, Regatul Sarbilor, Croatilor si Slovenilor (viitorul stat Iugoslavia), Regatul Romaniei si Cehoslovacia.
Tratatul de la Trianon s-a inscris in seria documentelor internationale incheiate la finalul Primului Razboi Mondial, fiind unul dintre tratatele de pace semnate de puterile Antantei si Germania (Versailles, 28 iunie 1919), Austria (Saint-Germain-en-Laye, 10 septembrie 1919), Bulgaria (Neuilly, 27 noiembrie 1919) si Turcia (Sevres, semnat la 10 august 1920, inlocuit cu Tratatul de la Lausanne din 24 iulie 1923).
Tratatul de la Trianon este structurat in 4 parti, prima parte incluzand Pactul Ligii Natiunilor (continut comun pentru toate tratatele de pace incheiate dupa Primul Razboi Mondial).
Partea a doua defineste frontierele Ungariei cu statele vecine - in principiu, actualele sale frontiere. Sunt consfintite includerea teritoriului Croatiei-Sloveniei (partea de nord a Republicii Croatia) si Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) in cadrul Regatului Sarbilor, Croatilor si Slovenilor, a Slovaciei si Ruteniei (astazi in Ucraina) in cadrul Cehoslovaciei, al Transilvaniei si partii rasaritene a Banatului in cadrul Romaniei si a Burgenlandului in cadrul Republicii Austriei.
Partea a treia, intitulata "Clauze politice pentru Europa", reglementeaza cadrul bilateral al relatiilor dintre Ungaria si statele vecine, recunoasterea unor prevederi legate de anumite state din Europa (Belgia, Luxemburg etc.), dispozitii referitoare la cetatenie, protectia minoritatilor nationale.
Partea a patra, intitulata "Interesele Ungariei in afara Europei", include prevederi referitoare la renuntarea de catre Ungaria la tratatele incheiate de catre Dubla Monarhie cu Maroc, Egipt, Siam (actualul stat al Thailandei) si China.
Un rol important in trasarea granitelor Romaniei la Conferinta de Pace l-a avut Emmanuel de Martonne, un savant francez de la Universitatea Sorbona, care realizase in tinerete o teza de doctorat privind distributia geografica a populatiei din Regatul Romaniei.
Martonne a reusit sa impuna, in cadrul dezbaterilor Conferintei, principiul viabilitatii frontierelor. Acest principiu recomanda ca noile granite sa nu tina seama doar de configuratia etnica, ci si de relief, precum si de infrastructura teritoriala. Temeinicia muncii lui Emmanuel de Martonne este dovedita de faptul ca, la un secol dupa Tratatul de la Trianon, frontierele dintre Romania, Ungaria si Serbia sunt pastrate asa cum le-a desenat el.
Tratatul a fost semnat la 4 iunie 1920, in Palatul Marele Trianon de la Versailles. Oficialitatile care au semnat acest act istoric reprezentau Franta, Marea Britanie, Italia, Statele Unite ale Americii, Japonia, Romania, Regatul Sarbilor, Croatia si Slovenia, Cehoslovacia si alte noua state, printre care si Ungaria, reprezentata de Agost Benard si Alfred Drasche-Lazar.
Din partea Romaniei, Tratatul a fost semnat de dr. Ion Cantacuzino, ministru de stat si Nicolae Titulescu, ministru de Finante si prim delegat la Conferinta de Pace.
Tratatul a fost ratificat de Marea Britanie in mai 1921 si de Franta in iunie 1921. Cu ocazia dezbaterilor referitoare la ratificarea din partea Frantei, Aristide Briand a afirmat: "Franta nu va interveni niciodata impreuna cu guvernele aliate si prietene pentru a dauna dreptului Romaniei la suveranitatea nationala, oricat de putin".
In Romania, Tratatul a fost ratificat la 17, respectiv 20 august 1920 de Senat si Camera Deputatilor, fiind sanctionat la 30 august 1920 de Regele Ferdinand I.
Foto: Romfilatelia
Un produs media marca Rentrop&Straton 
