Pastele petrecut pe ascuns si mielul carat cu sicriul
pastecomunismsarbatoribisericareligiecrestinismceausescu
La fel ca majoritatea sarbatorilor crestine, si Pastele era petrecut pe ascuns in comunism, din cauza ca regimul de la acea vreme nu promova valorile religioase, incercand sa induca societatii ideea ca suprema putere si autoritate este seful statului. Credinta in Dumnezeu a reprezentat un pericol pentru politicienii vremii, care se temeau ca speranta in suflet a divinitatii ar putea motiva oamenii sa se impotriveasca regimului politic auster.
Totusi, credinta a fost pastrata si oamenii au reusit sa conserve traditiile in ciuda represiunii politice. Surprinzator este ca insasi familia Ceausestilor petrecea de Paste, insa, in spatele usilor inchise de la vila de protocol din centrul Capitalei.
In perioada comunista, Pastele nu era interzis in mod explicit, dar nici nu era recunoscut oficial, iar credinta romanilor a trecut prin grele incercari din cauza faptului ca regimul incerca deseori sa impiedice sarbatoarea Invierii.
Inainte de 1989, unii preoti au fost intemnitati, au fost daramate biserici si sarbatorile religioase au fost trecute in umbra. In public, oamenii nu vorbeau foarte mult despre credinta. De altfel, chiar pe locul in care acum se afla Palatul Parlamentului se regaseau, pe vremuri, cinci biserici.
Comunismul lupta cu orice arme impotriva religiei si a sarbatorilor religioase. Regimul ceausist facea tot posibilul sa ii tina ocupati pe credinciosii care de multe ori erau chemati la lucru in Duminica Pastelui. Cu tinerii se incerca ademenirea de la slujba de Inviere cu organizarea in acelasi timp a unor evenimente sportive, culturale sau distractive, sau cu discoteci cu program prelungit si cercuri artistice.
Religia fusese eliminata din programa de studiu, iar seminariile si institutele teologice erau atent supravegheate de catre autoritatile comuniste.
Pastele petrecut pe ascuns si mielul carat cu sicriul
Cei mai multi oameni mergeau la biserica in noaptea de Inviere, preparau cozonaci si oua rosii si isi urau traditionalele "Hristos a inviat! Adevarat a Inviat". Intr-adevar, numarul acestora era mult mai mic decat al celor care merg astazi la biserica.
Procurarea bucatelor traditionale de Pasti era o problema la vremea aceea - cei mai norocosi fiind cei care locuiau sau aveau rude in zonele rurale; carnea de miel sau ouale de Pasti erau astfel mai usor de procurat. Ceilalti stateau la cozi si se declarau multumiti daca reuseau "sa prinda" pui sau sa procure un kilogram in plus de zahar sau faina. Cel mai greu de cumparat de Paste era carnea de miel, deoarece in anii '80 era interzis transportul alimentelor dintr-un judet in altul.
Romanii erau, insa, creativi: isi procurau un sicriu, il puneau pe masina si astfel nu ii oprea nimeni si nici nu li se cereau documente. Asa calatoreau cu acel sicriu, cumparau miei si imparteau dupa aceea intre ei.
Pastele in Familia Ceausescu
In familia dictatorului se pregateau mancaruri traditionale in perioada de Pastelui. Singura diferenta intre romanii de rand si membrii de partid era faptul ca cei din urma nu mergeau la slujba. Nicolae Ceausescu, cel putin, se considera ateu.
Suzana Andreias, fost administrator al resedintelor prezidentiale din Bucuresti si Snagov, a explicat intr-un articol pentru "Adevarul“ ca de Pasti si de Craciun in familia lui Nicolae Ceausescu erau nelipsite preparatele culinare specifice acestor sarbatori. Mai mult, apropiatii copiilor familiei sustin ca Zoia Ceausescu era o fire foarte religioasa si ca tinea toate posturile de peste an, randuite de Biserica: „Sa stiti ca tineau sarbatorile astea, Pastele, Craciunul. Mancau ce manca toata lumea: carne de miel, oua rosii, cozonac. Sa stiti, la ei in casa se faceau intotdeauna oua rosii”.
Suzana Andreias isi aminteste cum odata n-a facut cozonac de Pasti pentru familia Ceausescu: "Pentru mine facusem, dar pentru ei nu. Si in ziua aceea, de Pasti, au venit la Snagov. Oua rosii facusem si pentru ei, si pentru mine. In casa era cozonac de la Sector (Gospodaria de Partid - n.r), frumos aranjat pe tava. «De unde este cozonacul asta?», ma intreaba tovarasul. De la Sector, ii spun. «Tu n-ai facut?». N-am facut! Mi-a fost rusine sa-i spun ca pentru mine am facut si pentru ei nu. «Uite, noi mergem sa ne plimbam si tu ne faci cozonac pana ne intoarcem!». In doua ore am facut cozonac acolo, in vila, in cuptor. I-au pus in masina si i-au luat cu tot cu tavi la Bucuresti. A treia zi de Paste, cand am ajuns la Bucuresti, am mai vazut doar unul in bucatarie. Si o intreb pe fata din casa: Olimpia, cine a mancat, ma, cozonacii aia? «Dumnealor au mancat», a zis fata. Lui ii placea cozonacul simplu, numai cu stafide”, a povestit Suzana Andreias
"Eu nu i-am vazut in biserica”
O sarbatoare de Pasti in casa Ceausestilor insemna o masa simpla, taraneasca, la care erau primiti strict membrii foarte apropiati ai familiei.
De altfel, Camil Roguski, fost administrator al palatelor si locuintelor ceausiste a povestit pentru Adevarul cum se desfasurau sarbatorile in familia prezidentiala: "In casele lor nu intra nimeni altcineva decat familia. Ei, parintii, copiii si nepotii.
Nici sotia lui Valentin nu intra. Obiceiurile de acasa erau sfinte si pentru ei, care au fost niste tarani. Ceausestii tineau sarbatorile – de Pasti, de Craciun – in sufrageria mica, de langa bucatarie. Aveau pe masa oua, cozonaci si foarte multe fructe. La sarbatori venea un calugar care slujea mancarea. Altfel, eu, unul, in biserica nu i-am vazut”.
Casa era pregatita pentru sarbatori chiar de catre Camil Roguski, impreuna cu o echipa din care faceau parte peste 20 de oameni: “Pregateam totul in amanunt pana la intoarcerea Ceausestilor de la birou. Totul era verificat de Elena Ceausescu, o femeie tipicara pana la exasperare”.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
