1,7 milioane de romani, desi sunt apti de munca, nu au muncit niciodata
eurostatpiata munciicriza fortei de muncaajutor de somaj
Europenii ne pun din nou sub nas o statistica dureroasa despre Romania. De data aceasta, este vorba despre o analiza efectuata asupra pietii muncii de la noi. Conform datelor prezentate, 1,7 milioane de romani nu au muncit niciodata, desi nu au probleme medicale incompatibile cu activitatea fizica.
Romania se zbate intr-un paradox specific. Pe de-o parte, companiile se plang din cauza lipsei de personal, iar criza fortei de munca se adanceste de la an la an, pe fondul migratiei tot mai accentuate. Deja, aproximativ 4,5 milioane de romani au plecat pestre hotare pentru a-si cauta un loc de munca mai bine platit, in timp ce in tara firmele nu se pot extinde si nu reusesc sa isi indeplineasca planul de business de cele mai multe ori din cauza lipsei de personal.
Pe de alta parte insa, chiar si cu cei 4,5 milioane de romani plecati, firmele s-ar descurca mai bine daca cei 1,7 milioane de romani care nu au lucrat niciodata, s-ar incadra in campul muncii.
Eurostat a intocmit o analiza care arata ca 1,7 milioane de romani, desi apti de munca, nu lucreaza si nu au lucrat niciodata. Cel putin, nu cu forme legale, cu asigurare medicala, contract de munca si contributii la stat.
Conform Eurostat, exista 12,3 milioane de romani cu varsta cuprinsa intre 18 si 64 de ani, adica exact persoanele active ale societatii. Problema este ca dintre acestia, 13% nici nu lucraza in prezent, nici nu au lucrat vreodata.
Practic, ei exista pentru stat doar ca beneficiar, nu si ca prestator. Sub o forma sau alta, ei au doar drepturi de la stat, nu si obligatii. Cel mai adesea, drepturile sunt impovaratoare pentru stat, pentru ca majoritatea dintre ei beneficiaza de ajutoare sociale sau alte indemnizatii de la stat oferite sub forma de "mana intinsa".
Citeste si:
Paradoxul invatamantului romanesc: Profesori cu nota 2
Evident, printre aceste persoane se numara si multe aflate in imposibilitate a presta munci fizice, insa dincolo de aceste cazuri izolate, vorbim despre un fenomen social care se cronicizeaza, vorbim despre oameni care desi au oferte de munca, prefera confortul neconditionat al ajutorului social, oferit de primarii cu toata generozitatea pentru care, o data la patru ani, beneficiarul isi arata recunostinta.
Datele Eurostat sunt ingrijoratoare, mai ales ca economia romaneasca este scufundata in datorii externe, in cheltuieli sociale duse pana la aproape 10% din PIB si in deficite bugetare, comerciale si de cont curent.
Eurostat mai arata insa ceva. dintre acesti 1,7 milioane, cei mai multi, 902.000, au studii medii (liceu), in timp ce 700.000 au terminat doar opt clase, iar 73.000 sunt absolventi de studii superioare.
Vorbim despre oameni totusi instruiti, care, intr-o societate care ar avea sistemul de invatamant corelat la piata muncii, nu ar trebui sa stea "pe bara". Insa la noi se termina specializari la licee care nici nu mai exista sub forma de cerere pe piata muncii de la angajator, iar facultatile scot si ele pe banda rulanta viitori someri cu diploma.
Vina ajunge sa fie impartita pe buna dreptate intre autoritatile care dau avize la tot felul de institutii superioare, unele sa accepte in cadrul lor chiar si absolventi fara Bacalaureat, pana la parinti care nu isi indeamna copiii catre scoli si studii specifice capacitatilor si aptitudinilor lor.