7 din 10 romani n-au bani deoparte nici cat sa traiasca o saptamana, daca raman fara venituri
bani deoparteeconomisirefond de urgenta
Situatia financiara a celor mai multi romani poate fi descrisa simplu si la obiect: muncesc pentru a-si satisface nevoile imediate de consum, majoritatea n-au niciun leu economisit.
Romanii nostri, intr-o proportie coplesitoare, sunt dependenti de locul de munca, de venitul lunar incasat de la job. Daca ar ramane brusc fara sursa de venit, n-au bani in casa nici macar cat sa se intretina o saptamana.
Situatia din portofelele romanilor, dramatica
Fie ca ne lipsesc concepte de baza de educatie financiara, fie ca pur si simplu nu avem de unde sa punem bani deoparte, cert e ca majoritatea oamenilor traiesc la noi in tara de la o luna la alta, de la un salariu la altul.
Conform unei analize KRUK, daca ar ramane fara venituri, 65% dintre romani nu si-ar putea acoperi cheltuielile nici macar o saptamana. Aproape jumatate (46%) din populatie nu face economii, iar dintre cei care fac, 27% nu pun bani deoparte intr-un
fond de urgenta, conform rezultatelor celui mai recent studiu national care reflecta atitudinile si obiceiurile romanilor in domeniul financiar, realizat de KRUK Romania impreuna cu IRES in luna noiembrie a acestui an. In schimb, 25% din polonezi declara ca ar putea trai cel putin un an din banii acumulati intr-un astfel de fond, arata o analiza comparativa realizata de companie.
“Exista o diferenta esentiala intre banii pusi deoparte pentru situatii iminente, la care avem acces imediat si economiile pe termen lung. Primul pas pe care ar trebui sa-l faca romanii perocupati de independenta financiara e asigurarea unui fond de urgenta, care sa fie mereu la indemana. De altfel, planificarea bugetului si economisirea definesc nivelul de educatie financiara a unei comunitati. In Romania, jumatate din populatie isi gestioneaza responsabil bugetul, planificand cheltuielile lunare, si putin peste 50% ar pune banii la munca daca ar dispune de o suma mare. In plus, faptul ca peste 90% dintre romani simt nevoia de educatie financiara ne determina sa investim si mai mult in obiectivul KRUK Romania de a creste gradului de alfabetizare in acest sens, de la 8 la 20% pana in 2030”, declara Liviu Costica, COO KRUK Romania.
29% dintre romani nu-si planifica niciodata bugetul, iar 30% isi permit sa cumpere doar strictul necesar, arata studiul. 10% din populatie nu-si permite insa nici cheltuielile de baza, in timp ce, in Polonia, procentul celor cu venituri insuficiente e de numai 3%.
Daca ar dispune de o suma mare de bani, 14% dintre romani nu ar economisi deloc. In rest, cei mai multi (33%) i-ar depune la banca sau ar investi in imobiliare (11%), in timp ce doar 5% dintre cei chestionati ar deschide o afacere si doar 2% ar fi dispusi sa investeasca la bursa. In continuare, 14% din populatie ar tine banii la saltea.
In ceea ce priveste prioritatile, majoritatea respondentilor achita prima data utilitatile si serviciile de baza (98%), apoi cumparaturile uzuale in gospodarie (95%) si cheltuielile cu sanatatea (95%); urmeaza creditele (88%), transportul (76%) si costurile aferente educatiei (68%).
Romanii raman restanti la facturi
Romanii acumuleaza restante in special la facturi, din cauza veniturilor prea mici sau a situatiilor neprevazute; procentul acestora (18%) e aproape dublu fata de cel inregistrat in Polonia (10%), iar analiza comparativa releva diferente si in ceea ce priveste responsabilitatea fata de datorii: doar 32% dintre romani considera ca sunt personal responsabili de dificultatile cauzate de neplata la timp a obligatiilor financiare, fata de 43% dintre respondentii polonezi. Chiar daca teama de stigma sociala si presiunea penalitatilor determina mai multi romani sa-si achite restantele, 13% declara ca pot trai linistiti si daca intarzie plata acestora, iar 40% dintre cei chestionati considera ca nu e corect sa fie executati silit daca nu platesc la timp. 88% se asteapta sa fie recompensati daca-si achita datoriile la scadenta.
Vestea buna e ca a crescut suma medie pe care o economisesc cei care reusesc sa puna bani deoparte, la 1.314 lei in 2023 (960 de lei in anul 2021, 1.125 de lei in 2022), dar si procentul celor care reusesc sa stranga peste 1.000 de lei pe luna, de la 20% anul trecut, la 27% in 2023.
Cercetarea a fost realizata de KRUK Romania, lider de piata in managementul datoriilor, impreuna cu IRES in luna noiembrie a acestui an, pentru a marca “Ziua Fara Datorii” – o initiativa internationala a Grupului KRUK, derulata pentru al doisprezecelea an consecutiv in data de 17 noiembrie. Rezultatele studiului sunt reprezentative la nivel national, urban/rural, pe populatia activa 18-65 ani, intr-o marja de eroare de ±4%.
Foto: manager.ro
Un produs media marca Rentrop&Straton 
