Guvernul a pus punctul pe "I". Care sunt cele mai acute probleme ale Romaniei

1. Rata mortalitatii infantile din Romania continua sa fie cea mai mare din Uniunea Europeana: 6,9% in 2016, conform datelor Institutului National de Statistica. Malnutritia (distrofia) si prematuritatea sunt prezente ca diagnostice favorizante ale deceselor.

 

2. Copiii din familiile numeroase (cu patru sau mai multi copii) reprezinta doar 10% din totalul populatiei de copii, dar un sfert dintre copiii saraci. Copiii care traiesc in familii monoparentale se confrunta cu un risc de saracie semnificativ mai ridicat (34% fata de 23,1% pentru copiii din familiile tipice). 

 

3. Rata saraciei pentru copiii aflati in mediul rural este de aproape 4 ori mai mare comparativ cu mediul urban (12,4% fata de 3,5% in 201030). O mare parte dintre copii traiesc in conditii de locuit inadecvate, care le afecteaza dezvoltarea. Un copil din zece creste intr-o locuinta improprie, cu probleme grave legate de deteriorarea locuintei sau calitatea ei: criza de spatiu, lumina insuficienta, lipsa incalzirii, scurgeri prin acoperis, igrasie, instalatii defecte, tocuri de ferestre sau podele deteriorate. Peste un sfert dintre copii traiesc in locuinte construite din materiale inadecvate, din paianta sau alte materiale slab rezistente.

 

4. Nivelul ridicat de saracie in cadrul populatiei rome 

 

5. Slaba informare a parintilor privind cresterea si ingrijirea copiilor 

 

6. O rata crescuta a abandonului familial si a copiilor parasiti in spitale care raman fara acte de identitate. Documentul arata ca, in 2013 si in 2014, 1.653 de nou-nascuti au fost abandonati in maternitati.

 

7. Fenomenul copiilor ai caror parinti sunt plecati in strainatate (la munca). La sfarsitul lunii iunie 2015, cifrele oficiale furnizate de Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului si Adoptie indicau un numar total de 81.581 copii ai caror parinti sunt plecati in strainatate.

 

8. O rata crescuta a abandonului scolar si o rata crescuta de parasire timpurie a scolii de catre tinerii cu varste intre 18 si 24 de ani. “In anul scolar 2015-2016, 8,43% din copiii cu varsta corespunzatoare invatamantului primar (6-10 ani) nu frecventeaza scoala (i.e. aproape 90.000 de copii), 9,96% din copiii cu varsta corespunzatoare invatamantului secundar inferior (11-14 ani) nu frecventau scoala (i.e. 84.000 copii), iar 25% din copiii cu varsta corespunzatoare invatamantului secundar superior (15-18 ani) erau in afara scolii (i.e. 217.000 adolescenti). In comparatie cu anul scolar 2010-2011, toate aceste rate ale copiilor aflati in afara sistemului de educatie au inregistrat o tendinta crescatoare.”

 

10. Numarul ridicat de sarcini in randul adolescentelor si prevalenta casatoriilor timpurii in comunitatile sarace si marginalizate. In anul 2014, din totalul celor 129.723 gravide nou luate in evidenta, au fost inregistrate 13.329 gravide cu varsta sub 19 ani (10,27%), din care: 654 gravide (0,5%) cu varsta sub 15 ani si 12.675 gravide (9,8%) cu varsta 15-19 ani.

 

11. Vaccinarea. “Activitatea de imunizare constituie interventia de sanatate publica cea mai eficace, ce asigura protectia atat a individului, dar si a comunitatii fata de o serie de boli severe transmisibile. Totusi, in Europa ca si in Romania, atingerea acoperirii vaccinale adecvate asigurarii «imunitatii colective» intampina deficiente si chiar recrudescenta unor patologii anterior tinute sub control (ex. rujeola). Data fiind importanta domeniului si riscurile transfrontaliere potentiale, se impune consolidarea programului national de imunizare, in special la nivel functional, precum si cresterea compliantei populatiei la vaccinare (…).

Actiunea de identificare si de vaccinare a comunitatilor cu acoperire vaccinala suboptimala are rezultate nesatisfacatoare datorita: refuzului, nivelului socio-economic si de educatie scazut, migratiei sezoniere, propagandei negative facuta de reprezentantii bisericii, implicarii insuficiente a unor medici de familie si reprezentantilor acestor comunitati din structurile locale de decizie, personal insuficient, deficit numeric sau slaba implicare a mediatorilor sanitari si asistentilor comunitari care sa sprijine actiunile de vaccinare in comunitatile greu accesibile; comunicare dificila a medicului cu apartinatorii din aceste comunitati.

Unii parinti/tutori refuza vaccinarea copiilor invocand respectarea drepturilor pacientului precum si informatii furnizate de reteaua de internet, legate de efectul nociv al vaccinarilor. Vaccinarea copiilor este afectata si de deplasarea populatiei pe perioade variabile de timp in tarile UE si in alte judete, in scop lucrativ (conform raportului INSP pentru anul 2014). Cadrul legislativ actual induce convingerea ca statul este obligat sa asigure vaccinurile din programul national de imunizare, dar populatia nu are obligatia de a se vaccina” - se arata in cadrul proiectului de strategie.

 

12. Numarul crescut al copiilor abuzati, neglijati, exploatati. Documentul face referire la un studiu UNICEF din 2015 care a aratat ca in Romania, atunci cand un copil greseste, prima reactie a 54% dintre parinti este de a ridica vocea, iar 11% dintre parinti palmuiesc imediat copilul sau il trag de par. “Violenta verbala – adica tipatul, injosirea, amenintarea – nu este perceputa ca act de violenta, iar violenta fizica e adesea perceputa ca fiind ceva obisnuit.

Chiar si profesionistii care ar trebui sa lucreze cu familiile si sa-i protejeze pe copii sunt deseori influentati de aceasta norma sociala, iar studiul amintit a constatat ca doar 54% din cazurile de violenta au fost evaluate corect de catre profesionisti.

Toleranta culturala profunda la violenta impotriva copiilor este o problema grava care necesita o solutionare pe termen mediu si lung”, subliniaza Strategia.

Citeste si: E oficial: Patronii vor putea scoate bani din firme, de mai multe ori pe an, sub forma de dividende

Sursa foto: pexeles.com