27 de ani de la dizolvarea URSS, 5 intrebari ramase fara raspuns

27 de ani de la dizolvarea URSS, 5 intrebari ramase fara raspuns comunismurssrusiaarmament nuclearpartidul comunistcuba

Au trecut 27 de ani de la dizolvarea URSS (la 26 decembrie 1991) si in aceasta perioada istoricii au scos la iveala, din arhive, informatii extrem de valoroase despre ce a insemnat in realitate Razboiul Rece. Dar in multe sensuri, istoria sovietica de-abia a inceput sa fie inteleasa. Mai exista inca o multime de aspecte de lamurit, cum ar fi cele 5 intrebari prezentate in continuare, la care istoricii nu au reusit inca sa ofere un raspuns.
1. Ce s-a intamplat dupa disparitia URSS cu sumele uriase detinute de Partidul Comunist?
Mai multe investigatii de presa de la inceputul anilor '90 au ajuns la concluzia ca banii au fost mutati rapid in conturi din banci straine, dar niciodata nu a fost adusa vreo dovada in acest sens. Igor Gaidar, premier pe vremea lui Boris Eltin, a angajat la un moment dat o firma internationala de detectivi particulari (Kroll Associates) pentru a da de urma banilor, dar nu s-a inregistrat nici un progres. De cati bani a fost vorba si unde au disparut?

2. A dezvoltat vreodata URSS o arma nucleara portabila?
S-a speculat mult in acest sens, dar, din nou, dovezile au lipsit. Generalul rus Alexander Lebed a spus in 1997 ca s-au construit cam 100 de dispozitive nucleare de marimea unei valize si ca jumatate din ele au disparut. Dar afirmatiile sale au fost contrazise de alti oficiali, care au pretins ca generalul vorbea de fapt de niste mine nucleare terestre. Cine avea dreptate?

3. Care au fost dedesubturile crizei rachetelor din Cuba?
Lipsesc inca informatii esentiale, cum ar fi continutul discutiilor pe care revolutionarii cubanezi Raul Castro si Che Guevara le-au avut cu liderii sovietici in timpul vizitei lor in URSS, inainte de 1962. Chiar daca au aparut inregistrarile sedintelor Politburo si cablogramele din acea perioada, dialogul purtat de revolutionari cu Nikita Hrusciov inainte si dupa eveniment ar putea aduce o perspectiva noua asupra motivului pentru care armele nucleare au fost plasate in Cuba si asupra invatamintelor care s-au tras in urma crizei.

4. In prima saptamana de dupa dezastrul de la Cernobil, din aprilie 1986, liderul sovietic Mihail Gorbaciov a fost nefiresc de tacut. Nu a vorbit pe aceasta tema decat pe 14 mai, la mai bine de doua saptamani de la accident. Ce s-a petrecut in acest interval la nivelul de varf al conducerii sovietice? De ce acest om atat de activ a parut atat de imobil?

5. Cat de dificil de sustinut era cursa inarmarilor pentru URSS?
Este, poate, cea mai interesanta intrebare. Timp de multi ani, SUA a fost complet nedumerita asupra modului in care economia sovietica reusea sa sustina necesitatile de securitate si aparare. Se estima ca 20% din economia sovietica lucra pentru Aparare, dar era o estimare destul de grosiera. Calculul exact s-ar fi putut face doar daca americanii ar fi avut acces la anumite date secrete, cum ar fi costul real al fortei de munca si al materialelor. In plus, sarcina estimarii era ingreunata si de faptul ca fabricile sovietice din domeniul apararii aveau adesea ca obiect oficial de activitate productia de televizoare sau de masini de cusut.

Citeste si: Tesla vine in Romania la anul. In ce va investi compania

Sursa foto: www.pexels.com