Ce sanse are un candidat independent sa devina presedintele Romaniei?

Ce sanse are un candidat independent sa devina presedintele Romaniei? Pana anul acesta, a candida din postura de independent la presedintia Romaniei era o simpla aventura, un demers complet lipsit de sanse, menit doar sa iti mai aduca (poate) ceva notorietate. Fara exceptie, toti cei care au contat in alegerile organizate dupa 1990 au avut un partid puternic in spate sau chiar o alianta de partide. Apoi, iata, a venit scrutinul din aceasta toamna si lucrurile au fost date complet peste cap. De la 5,36%, cel mai bun scor al unui independent (Calin Popescu Tariceanu, in 2014), am ajuns la un neverosimil 22,94% (Calin Georgescu, in 2024). Ce inseamna acest lucru?

Mai intai, sa ii trecem in revista pe candidatii independenti care au participat la alegerile de dupa 1990 (in paranteza sunt procentele pe care le-au inregistrat):

1992
Caius Traian Dragomir (4,74%)

1996
Nutu Anghelina (0,34%)
Constantin Mudava (0,31%)
Nicolae Militaru (0,22%)

2000
Eduard Gheorghe Manole (1,19%)
Graziela-Elena Barla (0,55%)

2004
Gheorghe Dinu (1,08%)

2009
Sorin Oprescu (3,5%)
Eduard Gheorghe Manole (0,2%)
Constantin Ninel-Potirca (0,1%)

2014
Calin Popescu-Tariceanu (5,36%)
Monica Macovei (4,44%)
Teodor Melescanu (1,09%)
Gheorghe Funar (0,47%)

2019
Alexandru Cumpanasu (1,53%)
Bogdan Stanoevici (0,43%)

2024
Calin Georgescu (22,94%)
Mircea Geoana (6,32%)
Cristian Diaconescu (3,10%)
Ana Birchall (0,46%)

19 candidati independenti, asadar, in cele 8 alegeri prezidentiale de pana acum. Multi dintre ei deja cu experienta pe scena politica la momentul candidaturii (Gheorghe Funar, Calin Popescu-Tariceanu, Sorin Oprescu, Monica Macovei, Mircea Geoana, Cristian Diaconescu), altii doar cu o experienta profesionala (Graziela Barla si Gheorghe Dinu, ambii avocati), iar altii parand ca pur si simplu isi incearca norocul:

Constantin Mudava – vindecator paranormal
Nutu Anghelina – diacon ortodox
Constantin Ninel-Potirca – unul dintre cei mai bogati romi din tara, implicat in afaceri cu fier vechi
Alexandru Cumpanasu – activist civic, devenit cunoscut la nivel national in 2019 dupa aparitiile sale televizate in calitate de „unchi al Alexandrei Macesanu”, una dintre victimele criminalului Gheorghe Dinca.

O mentiune speciala pentru Eduard Gheorghe Manole, fizician si om de afaceri, care inca din anul 2000 declara ca strategia sa politica are ca scop “transformarea Romaniei (...) intr-o tara suverana, independenta, in care institutiile statului exista ca manifestare a vointei cetatenilor pentru o viata mai buna si mai demna.”

De ce o mentiune speciala pentru el? Deoarece, dupa cum lesne se poate observa, discursul lui seamana izbitor cu cel al lui Calin Georgescu, din 2024. Doar ca Eduard Manole a obtinut 1,19% din voturi, Calin Georgescu – 22,94%, in conditiile in care si atunci, in 2000, existau nemultumiri majore si voturi anti-sistem (traiam mult mai prost in 2000 ca astazi, nu eram nici in NATO, nici in Uniunea Europeana).

E o diferenta enorma de scor care nu se poate explica decat prin campania mult mai eficienta de raspandire a mesajului politic (practic acelasi mesaj), prin TikTok, o campanie care, in plus, are si avantajul ca poate fi desfasurata cu zero costuri, asa cum ne-a demonstrat Calin Georgescu.

Lasand ironiile la o parte, sa remarcam insa un lucru cat se poate de serios: scrutinul prezidential din noiembrie 2024 ne-a aratat ca, pentru prima oara in istoria alegerilor de dupa 1990, candidatul independent conteaza, ba chiar este favorit. Faptul ca nu este afiliat niciunui partid nu mai constituie un dezavantaj, ca pana acum, ci un avantaj.

E o schimbare radicala in peisajul democratiei romanesti, care are si o consecinta extrem de interesanta: dintr-odata functia de presedinte pare sa fi devenit accesibila oricui.