de Mihai Balescu
la 15 Feb. 2018 Exclusiv
Guvernul nu gandeste insa asa: fiecare investitie este privita strict ca o posibilitate de a sifona bani publici catre decidentii politici, iar fiecare angajat este privit strict ca un alegator al carui vot permite sau nu ramanerea la butoane a respectivilor decidenti. Nicio treaba asadar cu profitul (inteles ca sursa de bani a Statului pentru acoperirea cheltuielilor curente sau pentru viitoare investitii), nicio treaba cu dezvoltarea.
Nu va amagiti ca lucrurile ar sta altfel. Angajatul in cauza nu este considerat niciun moment, cum ar fi normal, un element important al economiei, care trebuie ajutat (prin educatie si formare profesionala) sa progreseze, sa fie cat mai eficient si sa contribuie astfel la bunul mers al tarii.
Ca urmare, in acest context, e de inteles interesul manifestat de guvernanti pentru bugetari. Acestia sunt dependenti pur si simplu de Stat si, implicit, foarte disciplinati cand vine vorba de vot. Nu trebuie deci sa ne mire ca ei sunt primii pe listele facute de consilierii politici in strategiile electorale si tot primii ale caror salarii sunt protejate – cu bani obtinuti prin indatorarea tarii, prin taierea investitiilor publice si prin taxarea la sange a mediului privat.
Angajatii din mediul privat nu depind insa de Stat si de-aceea sunt neinteresanti pentru guvernanti. Sau sunt interesanti doar ca vaca de muls, nu ca potentiali votanti. Ei sunt priviti automat ca facand parte din tabara adversa – o optica aberanta, care sfideaza orice matematica electorala si care ar trebui sa duca automat la pierderea alegerilor, dat fiind ca bugetarii sunt doar 1,2 milioane, iar angajatii din mediul privat – 3,5 milioane.
Intelegem astfel mai bine de ce este important sa mergem la vot.
Comentarii