Daca statul roman ar fi o firma particulara, ar da faliment cat ai zice FOSFOR
buget 2021angajari la statbugetari
Cu totii am vazut povestea de viata de succes a distinsei doamne metamorfozata prin bagheta magica a statului roman, de la manichiurista-ospatarita, la inginer la Apele Romane. Cumva, cineva a considerat ca merita si doamna sa manance o paine, vorba lui Dem Radulescu.
Problema care se iveste are doua laturi (va prezentam scuze, dar nu folosim diacritice, de fel... :D ). Revenim. Prima latura tine de caracteristicile psiho-comportamentale ale distinsei doamne. Pe romaneste, cum sa ai tupeul sa accepti, si de te-ar ruga in genunchi vreun ministru, sa ocupi o functie pentru care nu ai nici macar cunostinte elementare? Cum sa te duci zi de zi la un loc de munca pentru care e mai mult decat evident ca nu esti pregatita, nu ai fost, si, pare-se, sunt slabe sanse sa fii?
Cum sa nu iti fie rusine?
Dar acest aspect e discutabil, nu putem pretinde exigente morale de la multi oameni, cand apare oportunitatea si sansa de a castiga bani degeaba. Multi si degeaba!
Cealalta latura, insa, vizeaza persoanele care s-au gandit s-o blagosloveasca pe doamna si cu locsorul caldut in slujba statului, si cu titulatura de inginer.
Cine sunt ei? Cine se afla in spatele angrenajului acesta si, mai ales, cum vor plati pentru tentativa de fraudare a statului? Pentru ca doar ''tentativa de fraudare a statului'' poti numi o angajare de tip ''supapa la buget'', care iti aduce zero productivitate, zero competenta, zero plus valoare, doar o cheltuiala buna in plus? O noua gaura in butoiul cu taxele si impozitele romanilor.
Sus-pusii care au vegheat la explozia carierei doamnei inginer de la Ape ar trebui sa ii multumeasca celui care a inventat conceptul de stat si celui care l-a departajat de cel de ''business privat''. Ca daca era sa fie amandoua la fel, nu mai manca nimeni nicio paine in tara asta, nici cantareata Lia, nici doamna ''Simona'' si ceva cu ''I''.
Daca statul era o firma particulara, dadea faliment cat ai zice FOSFOR. Sau ''P'', ca sa vorbim codat pentru unii absolventi de ''Chimie''.
Oamenii de afaceri din mediul privat, nu doar ca sustin astfel de mancatori de paine la stat, prin contributiile care le sufoca activitatea si prin masurile care ii trateaza ca pe inamicul numarul 1, nu ca pe motorul economic. Dar acesti oameni de afaceri isi permit sa existe datorita faptului ca o firma particulara se administreaza dupa ceva ce statul inca n-a aflat: competenta.
O firma privata care vrea sa fie competitiva, profitabila, eficienta, angajeaza oameni competenti, oameni pregatiti, oameni care aduc plus valoare. Si chiar si astfel, in climatul si spatiul fiscal extrem de redus din tari precum a noastra, unei firme ii e greu sa se dezvolte.
Imaginati-va ca astfel de oameni, precum doamna inginer, e angajata la o firma particulara, in care, zilnic, saptamanal, lunar, sunt analizate rezultatele, in care oamenii isi primesc bonusuri in functie de rezultate, in care clientii raman fideli doar daca sunt multumiti, in care incertitudinea si imprevizibilitatea sunt la orice pas, impunand permanent o reinventare a capitalului uman, dar si o formare profesionala continua.
Citeste si: Salariile bugetarilor vor fi cu 45% mai mari decat cele din mediul privat, in 2021
Cam ce s-ar alege de ''firmisoara'' aia? Cat de multumiti ar fi clientii, sa apeleze la o firma de specialitate, sa plateasca servicii spunandu-li-se ''noi o sa ne ocupam, trecem putin prin materie, ne amintim cum se face si va rezolvam, nu va lasam asa''?
Cazul asta ma face sa inteleg de ce nu avem nimic, de ce suntem unde suntem. Poate ca nu spagile si alea 10 la suta din contracte sunt buba. Buba e ca, pe banii aia putini care raman dupa ce se roade carnea de pe ciolan, ajung sa dezvolte proiecte si sa administreze institutii oameni care nu stiu cum ii cheama, cu buletinul in mana.
Nu avem autostrazi ca, probabil, vreun domn inginer habar nu avea cat ciment trebuia sa amestece cu nisip si cat la suta trebuia sa fie si apa. Le-a pus pe toate asa, ca in ciorba. De-aia se ciuruiuesc la un an de la inaugurare.
N-avem medicamente si consumabile in spitale, fiindca vreun manager numit politic, a inteles ca omul nu are nevoie de medicamente sa se faca bine. El se interneaza si, daca are bani sa si le cumpere, bine, daca nu, sta si el pe patu ala in salon cateva zile si ce o fi o fi.
Nu mai avem cultura. Avem o generatie de tineri dominata de analfabetism functional, pentru ca tonul e dat de multe ori de la catedra, de persoane intrate in sistem fara vocatie si fara carte.
Dar toate merg, asa, pe branci, pentru ca ele sunt hranite, alimentate, sustinute, intretinute, din exterior ( de romanii care contribuie). La fel ca trantorele din stupul de albile. In schimb, daca sistemul public ar fi nevoit sa produca pentru a se autofinanta, ca o firma privata, fie ar da faliment pe loc, fie ar incepe sa angajeze oameni pe criterii de competenta, si ar produce valoare. Alta varianta nu exista!
