Dupa ce criterii isi aleg romanii presedintele?

Dupa ce criterii isi aleg romanii presedintele? Discutam zilele trecute cu o ruda mai in varsta, ma intreaba cu cine votez pe 24 noiembrie. “Cu Iohannis”, raspund eu. “Cum, cu robotul ala?”, vine replica ei, dovada ca un termen peiorativ lansat la un moment dat de un adversar politic (in cazul de fata Tariceanu) poate prinde foarte usor la publicul potrivit.
N-am stat sa-i explic rudei mele ce si cum, de ce Iohannis si nu Dancila, pentru ca replica ei m-a dus cu gandul la o intrebare foarte interesanta pe care am inceput s-o analizez imediat: ce criterii iau in calcul romanii cand isi voteaza presedintele? Ruda mea merge pe “robot-nerobot”, altii la ce criterii apeleaza?

Dupa 1989, romanii au fost chemati de 8 ori la urne pentru a-si alege presedintele: in 1990, 1992, 1996, 2000, 2004, 2009, 2014 si acum, in 2019, castigatorii fiind Ion Iliescu (de 3 ori), Emil Constantinescu (1 data), Traian Basescu (de 2 ori) si Klaus Iohannis (1 data deocamdata, vedem ce va fi pe 24 noiembrie).

4 presedinti in 30 de ani, destul de putini, ceea ce arata o anumita stabilitate (o medie de peste 7 ani in functie), lucru cu atat mai notabil cu cat la cele 8 randuri de alegeri au participat peste 70 de candidati, unii cu o evolutie meteorica pe scena politica. Chiar, va mai amintiti de Constantin Niculescu, Nutu Anghelina sau Eduard Gheorghe Manole?

Oferta in acesti 30 de ani a fost asadar generoasa, am avut o plaja foarte larga de candidati (inclusiv femei: Gratiela Barla, Elena Udrea, Monica Macovei, Viorica Dancila), fiecare candidat cu punctele lui tari sau slabe, asa ca, prin prisma acestei oferte, intrebarea din titlu devine nu numai interesanta, ci si foarte utila pentru alegerile viitoare: ce iau in calcul romanii cand il voteaza pe X sau pe Y?

Desigur, in principiu criteriile sunt clare: apartenenta politica, profesia, actiunile intreprinse pe parcurs, pozitia privind o problema sensibila de interes public, gafele pe care le-a facut la un moment dat respectivul, persoanele cu care se asociaza, felul in care se prezinta peste hotare, ce limbi straine vorbeste, cat de bine stapaneste fisa postului de presedinte (Constitutie, legislatie, modul cum functioneaza institutiile Statului etc.), vestimentatia, etnia, numele in sine (!) si, desigur, obiectivele urmarite, prioritatile pe care le are.

Criterii clare, dar greu de sistematizat intr-un raspuns de genul: “Asta vor romanii de la presedintele lor!”. Unora le-a placut siguranta de sine si prestanta afisate de Adrian Nastase sau Gyorgy Frunda, dar nu i-au votat pentru ca unul era corupt, celalalt ungur, altii poate au apreciat modestia lui Theodor Stolojan (alt “robot” al politicii romanesti) sau Mircea Diaconu, dar s-au lovit de stilul scrasnit in care vorbea primul, respectiv de prezenta dezamagitoare a celui de-al doilea in studiourile Antenei 3.

Mugur Isarescu era privit ca un profesionist care intelege perfect cum functioneaza finantele si economia tarii, dar nu parea deloc genul combativ, Mircea Geoana – baiat simpatic, la locul lui, dar gafeur de prima mana, Victor Ponta – complet inadecvat pentru postul de prim-ministru sau presedinte, dar cu un entuziasm juvenil care prindea la alegatorii de varsta a treia, Crin Antonescu – cu o anumita carisma, dar fara alte calitati vizibile in rest, Vadim Tudor – “a disaster waiting to happen”, dar cu un discurs nationalist care atingea o coarda sensibila a electoratului s.a.m.d.

Si, atentie, acestea sunt criterii oarecum logice, usor de inteles de toata lumea (“Da, dom’le, asta e parerea ta, OK!”). Ce ne facem insa ca uneori apar criterii aberante, izvorate dintr-o ignoranta totala, ca-ti vine sa te intrebi daca nu cumva votul n-ar trebui sa fie chiar pentru toata lumea?

Ca sa dau doar un exemplu, inainte de alegerile din 1996, cand candidau Ion Iliescu (presedintele in functie atunci) si Emil Constantinescu, o cunostinta din CDR (Conventia Democrata) a ajuns intr-un sat din judetul Iasi si a intrebat cateva batrane stranse la o poarta:
- Saru’mana, pe cine votati?
- Pe dl Ion Iliescu!
- De ce?
- Pai, el e presedinte! Cand o sa fie dl Constantinescu presedinte, o sa-l votam pe el!

In concluzie, nu stiu sa spun dupa ce criterii isi aleg romanii presedintele. Raspunsul corect ar fi: “Dupa toate. Inclusiv dupa cele la care nici macar nu va ganditi!”.

Stiu doar ca avem de unde alege. Dupa ce in 1990 si 1992 de-abia ne-am incalzit, in sensul ca am avut doar 3, respectiv 6 candidati, la alegerile urmatoare, din 1996, numarul acestora a explodat: 16! Si ulterior n-a scazut niciodata sub 12.

Pentru cei care au prins vremurile acelea, iata-i pe cei 16 din 1996:

1. Ion Iliescu (PDSR)
2. Emil Constantinescu (CDR)
3. Petre Roman (USD)
4. Gyorgy Frunda (UDMR)
5. Corneliu Vadim Tudor (PRM)
6. Gheorghe Funar (PUNR)
7. Tudor Mohora (PS)
8. Nicolae Manolescu (ANL)
9. Adrian Paunescu (PSM)
10. Ioan Pop de Popa (UNC)
11. George Muntean (PPR)
12. Radu Campeanu (ANLE)
13. Nutu Anghelina (Independent)
14. Constantin Mudava (Independent)
15. Constantin Niculescu (PNA)
16. Nicolae Militaru (Independent)

Sursa foto: www.bacau.net