Ironia sortii: PSD isi incearca norocul de a reveni la Putere, fix de Ziua Limbii Romane
ziua limbii romane
Luni, 31 august, este ziua in care PSD incearca sa darame Guvernul prin motiune de cenzura. A treia motiune de cenzura impotriva liberalilor, celelalte doua fiind incununate de succes pentru social-democrati. Doar ca astazi nu este o zi ca oricare alta si pare sa fie o ironie amara a sortii, subtila si de inteles nu pentru oricine.
Astazi, Romania celebreaza Ziua Limbii Romane.
Practic, cel putin teoretic, cei care nu au atentia distrasa de la lucrurile esentiale ale vietii, prin tertipurile unor politicieni avizi de putere, aduc un omagiu frumoasei noastre limbi, a carei muzicalitate e neegalata de toate graiurile Pamantului.
Neegalate sunt si multe dintre performantele romanilor nostri care de-a lungul timpului s-au mandrit cu portul national, cu limba, cu graiul stramosesc, cu traditiile, avand cariere stralucite in toate colturile lumii si certificand Romania in viziunea strainilor ca un izvor de talente si valori.
Spiritul romanesc, care cuprinde valorile inestimabile ale unui gri stramosesc, se pot expune astfel
'' – Mama, pot sa le spun acolo (la Viena) ca sunt roman?, intreaba deodata Jurjac.
– Sigur, de ce sa nu le spui?
– Ma gandeam…sa nu creada…ca ma laud”. (George Enescu).
Ei bine, in zilele noastre cei care ar trebui sa ocroteasca aceste valori si chiar sa fie ei insisi in sinea lor niste monumente de cultura si eruditie, trateaza limba romana ca pe cel mai aprig dusman.
Clasa noastra politica, fiindca despre ea vorbim, e tare pestrita. Multi au ajuns in functii inalte ale statului, promovati de partide pe orice fel de criterii numai pe cele legate de meritocratie, nu.
Coruptia, incultura, impostura, analfabetismul functional sunt la ele acasa. Cam peste tot.
Sa fim cinstititi, nu prea exista padure fara uscaturi. Dar padurile pot fi comparate intre ele si nu putini sunt cei care cred ca meleagurile impadurite ale PSD au cele mai numeroase personalitati care se afla in razboi deschis cu gramatica (complicata, ce-i drept), a limbii noastre materne.
Raman in istoria postdecembrista ca repere ale degradarii portretului politicianului de top momentele de glorie ale Vioricai Dancila, spre exemplu, pe care partidul a sustinut-o inclusiv in campania pentru alegerile prezidentiale.
Daca nici doamna Viorica nu a tras chiulul la orele de romana din Videle, atunci niciun adolescent n-a lipsit vreodata de la liceu, ca sa stea prin parcuri fara busola...
Lista poate continua cu replici monumentale ale altor figuri de vaza ale esichierului de stanga al politicii, care, desi sunt amuzante, reflecta in fapt drama paturii sociale care isi toceste coatele pe bancile scolilor si care iese, dupa ani si ani de studii, pe o piata a muncii care il umileste, il devalorizeaza si nu ii ofera reale perspective de dezvoltare, fiindca locurile sunt ocupate de altii, cu mai mult noroc in viata, cu mai multe cunostinte, cu mai mult tupeu de a tinde catre statuturi care nu le apartin, in timp ce oamenii mari mor macinati de indoieli cu privire la propriul potential.
De fapt, se si spune ca prostul niciodata nu isi pune intrebarea asta: ''Oare sunt prost?''. El are doar certitudini, in lipsa lui de activitate cognitiva. Ceilalti sunt plini de indoieli si nesigurante, care ii tin blocati. Astfel ajunge categoria lipsita de retorici sa ii conduca pe cei din urma si sa se mire cand ii vad la televizor spoind dogmele gramaticale in batjocura nestiintei, nepasarii, flegmaticii.
Imi trezesc uneori sentimentul, privindu-i pe multi care, teoretic, ar trebui sa-mi stea drept exemplu, ca ei au ajuns prea mari si importanti ca sa le pese de cum se exprima. Nemuritori. Si, totodata, ca ii cred a fi prea prosti pe cei care ii sustin si pe care vor sa ii convinga sa o faca macar de aici incolo.
Altfel, daca n-ar fi asa, ti-ai da macar putin silinta, ai face un efort ca om politic sa nu afisezi o imagine atat de lipsita de substanta, de normalitate, de dovata absolvirii cel putin a patru clase, cand se formeaza deprinderile exprimarii corecte in limba materna.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
