Scandalul Tinutului Secuiesc: 16 ani de politica pe genunchi in care nu exista nevinovati

Scandalul Tinutului Secuiesc: 16 ani de politica pe genunchi in care nu exista nevinovati tinutul secuiescautonomieconstitutia romaniei

Proiectul de lege care prevede autonomia Tinutului Secuiesc, trecut tacit de Camera Deputatilor, a impartit clasa politica in tabere care se acuza reciproc si isi paseaza vina si responsabilitatea ca pe o minge de ping pong.
Inainte de a ne situa si de a ne identifica intr-un discurs rostit de vreunul dintre alesii neamului pe acest subiect, ar trebui sa pornim discutia de la o declaratie a presedintelui interimar al PSD, Marcel Ciolacu.

Acesta a spus ca proiectul cu pricina zacea prin sertare din 2004. Sunt 16 ani de atunci, timp in care partidele politice din Romania, indiferent de culoarea politica, au incercat sa coopteze UDRM, sa faca pe plac acestei minoritati care a reusit sa faca aproape intotdeauna parte din structura parlamentara si de foarte multe ori si din aliantele guvernamentale.

Ce s-a intamplat in Camera Deputatilor este, fara indoiala, fie o lipsa de responsabilitate, fie o ignoranta voita din partea PSD, care nu a putut sa puna stop acestui demers legislativ, ci doar sa il lase sa treaca, dand colegilor UDMR impresia ca ii sustin, stiind ca oricum se va poticni la Senat.

PSD detine majoritatea in Camera Deputatilor si, mai mult decat atat, insusi presedintele camerei este si liderul PSD.PSD se dezice insa de acest proiect si spune ca nu il sustine. Daca il credem pe cuvand, si nu avem de ce sa nu o facem, tot nu poate fi disculpat, fiindca, inseamna ca, daca nu a fost o miscare intentionata, a fost o intamplare. Problema e ca noi, oamenii de rand, ne permitem sa avem astfel de "intamplari": sa uitam ca avem in casuta postala o scrisoare de amor, sa uitam sa platim factura la gaze, ca tot noi tragem ponoasele si platim rebransarea, dar acesti oameni conduc forul legislativ al unui stat, sunt platiti si au beneficii pentru munca lor. Intamplarea nu e permisa cand ai o functie de demnitate publica. 

In opinia mea, niciun discurs venit din partea politicienilor care au iesit public in ultimele zile, nu rezolva nimic, nu respecta principiul adevarului netrunchiat. Mai mult decat atat, toate sunt spoite cu o doza mai mare sau mai mica de populism si tendinta de disociere. Or, istoria recenta a Romaniei pozitioneaza UDMR in structurile de putere ale statului, nu pentru ca asa a votat majoritatea electoratului din Romania, ci pentru ca acolo au dus aliantele politice, fie din Parlament, fie din Guvern.

Asa s-a negociat cu aceasta majoritate si, daca au vazut ca se poate, oamenii s-au gandit sa ceara. E o vorba la romani cu ala care cere si ala care da!

Problema mare e ca in nicio reactie venita in partea demnitarilor, nu se regaseste o actiune concreta de viitor. Ok, momentul asta a trecut, Romania a ramas intreaga, multumim Senatului. Cine garanteaza ca nu ne vom trezi intr-o zi cu acest proiect trecut si de Senat?!

Din moment ce vorbim despre o eroare, ai carei vinovati nu stim cine sunt, dar o eroare care e condamnata de toata lumea, ar trebui sa existe si sanctiuni. A auzit cineva ca va plati cineva pentru ce s-a intamplat? Singurele sanctiuni care vor fi primite vor fi decontate de presedinte, pentru atacul pe care l-a lansat la adresa UDMR.

Nu vorbim despre sanctiuni pentru cei care nu au semnalat existenta acestui proiect, nu vorbim de sanctiuni pentru cei care l-au elaborat, nu vorbim de sanctiuni pentru cei a caror responsabilitate era sa apere integritatea, suveranitatea, identitatea nationala a Romaniei.

Ne intrebam ca simpli cetateni: UDMR va avea in continuare pargiile sa propuna astfel de proiecte? UDMR plateste in vreun fel pentru aceasta "eroare"? 

Din reactiile clasei politice intelegem ca da, respectiv nu.

Daca mi-as fi dorit sa aud o pozitie transanta din partea actorilor politici, mi-as fi dorit sa aud ca aceasta formatiune politica va fi taxata. Spre exemplu, scoasa in afara legii pentru ca nu e fidela principiilor constitutionale. Eu stiu ca noi cetatenii, daca facem greseli, le platim. Fie cu amenzi, fie cu dosare penale, fie cu inchisoare in cele din urma. 

Dar nu, politicul nu isi permite sa se dezica de UDMR decat la nivel declarativ, oferindu-ne un circ fara substanta, care nu schimba cu nimic fundamentul.

Pe de alta parte, daca ce au cerut oamenii astia e de bine si deci nu trebuie nimeni taxat, de ce se arunca cu acuze, atacuri si jigniri de la un partid la altul? Ce sa intelegem de aici? Ca totul e realtiv, la fel si dreptatea, depinde doar de cine e in joc sau cine face cartile de joc?

Citeste si: EDITORIAL: Ar fi trebuit sa stam in casa ... de mult timp