Un conflict balcanic ramas nerezolvat de aproape 28 de ani

Un conflict balcanic ramas nerezolvat de aproape 28 de ani conflictmacedoniauniunea europeana

Macedonia, unul dintre statele desprinse din fosta Iugoslavie, are inca din 1991 o disputa bizara cu Grecia asupra numelui tarii. Grecii considera denumirea de „Macedonia” drept patrimoniul lor national si nu vor sa cedeze deloc, la fel ca si macedonenii de altfel, care isi mentin pretentiile asupra acestui nume. Astfel ca, pana cand se va ajunge totusi la o intelegere, denumirea oficiala a Macedoniei este FYROM (Former Yugoslav Republic of Macedonia).
Pe 8 septembrie se implinesc 28 de ani de cand aceasta cearta greco-macedoneana, absolut de neinteles pentru majoritatea europenilor, ocupa un loc important pe agenda Balcanilor, alimentata de o pasiune specifica popoarelor din regiune. Si e clar ca cele doua tari dau dovada de rea-credinta, lasand impresia ca fac risipa de energie pentru a impinge subiectul intr-un impas aproape definitiv.

Macedonenii insista sa-si dovedeasca originile antice, iar grecii, la randul lor, depun toate eforturile pentru a demonstra ca aceste origini nu exista si pentru a bloca, in baza acestui argument, integrarea euro-atlantica a Skopje-ului.

Ca urmare, negocierile pentru aderarea Macedoniei la Uniunea Europeana stagneaza, iar invitatia mult asteptata de a adera la Alianta Atlantica nu a venit nici ea. Nici Atena nu a castigat insa mare lucru din aceasta cearta, cu exceptia confirmarii definitive a statutului ei de actor incapatanat si indaratnic in regiune.

Totusi, ramane o speranta slaba ca grecii si macedonenii sa fie dispusi sa puna jos manusile de box si chiar sa-si stranga mainile. Este vorba despre posibilitatea ca Grecia sa accepte numele de “Macedonia de Nord” pentru fosta republica iugoslava - un compromis pe care Atena nu l-a luat in seama ani de zile, dar pe care ar fi dispusa sa il faca acum.

Ceea ce nu inseamna ca acest litigiu e pe cale sa fie solutionat. In primul rand, pentru ca aceasta propunere nu este noua si s-a dovedit in timp ca ea nu a reusit sa deblocheze situatia. Si in al doilea rand, pentru ca nimic nu garanteaza ca politicienii macedoneni vor accepta sa-si reconsidere pozitia, care a fost intotdeauna aceea ca “tara se va numi Macedonia si nu altfel”.

Dar toate acestea prea putin ii intereseaza pe europeni. In prezent, batranul continent are probleme mai importante decat o cearta pe un nume, chiar si pe unul atat de ilustru ca Macedonia.

De altfel, Macedonia nu este singura tara din fostul bloc comunist care se afla in mijlocul unei controverse legate de  frontierele, numele sau minoritatile sale. Publicatia „The Economist” scrie ca: „Marea majoritate a romanilor considera ca Republica Moldova este o provincie pierduta a Romaniei, separata de tara-mama de catre Stalin. Pentru bulgari, Macedonia iugoslava este un accident al istoriei si, ca urmare, acest teritoriu trebuie sa se alature cat mai curand Bulgariei. Slovacii considera ca membrii minoritatii maghiare ar trebui sa lase galagia nationalista si sa se poarte ca si cum ar fi slovaci si, daca nu le place sa traiasca in Slovacia, sa se duca in Ungaria. Iar in ceea ce-i priveste pe polonezii din Lituania, lituanienii sunt de parere ca ei nu sunt slavi, ci lituanieni polonizati de secole de asimilare fortata. Trebuie deci de-polonizati si re-lituanizati.”

Dar poate ca cea mai frumoasa problema – scrie “The Economist” – o reprezinta disputele asupra numelui capitalei Galitiei: “Daca scrii numele acestei capitale Lwow esti un nationalist polonez, daca il scrii Lviv esti un fascist ucrainean, daca il scrii Lvov esti un asasin sovietic, iar daca il scrii Lemberg esti un nazist”. Deci, pentru ce varianta optati?

Citeste si: Gripa la pret intreg

Sursa foto: pexels.com