Tara cu cei mai multi detinuti din lume

Tags: numar de detinutipenitenciarestatistici infractionalitate

SUA este tara cu cei mai multi detinuti din lume: 2,3 milioane. (Ca o curiozitate, aceasta tara are 5% din populatia lumii si 25% din detinutii lumii.) Numarul lor a sporit dramatic incepand cu anii ’80, cand legislativul american a aprobat perioade de detentie mai mari, intr-o incercare disperata de a stopa cresterea numarului de infractiuni. In plus, a hotarat ca si incalcarile minore ale legii – cum ar fi chiar si saritul peste turnichetii de la metrou – sa fie pedepsite cu inchisoarea.

SUA se lauda cu cel mai mare numar de detinuti la 100.000 de locuitori: 766, un numar foarte sugestiv daca ne gandim ca media la nivel mondial este de 125. Singura tara industrializata care se apropie de performanta SUA este Rusia (630). In clasament vin apoi tot felul de tari obscure – Belize, Bahamas, Surinam etc. – si de-abia mai tarziu apar si alti grei ca Marea Britanie (151), Germania (88), Japonia (63). China are 123 de detinuti la 100.000 de locuitori, Romania - 133, iar ultima pe lista este San Marino cu doar 3 (in acest stat cu 30.000 de locuitori exista un singur detinut).

De ce totusi acest numar imens de detinuti in SUA? Conform datelor Crime Policy Institute, in momentul de fata sistemul de justitie american trimite dupa gratii de 4 ori mai multi oameni decat in urma cu 20 de ani. In plus, cum spuneam, a fost marita si lungimea pedepselor. In SUA si in Marea Britanie, de exemplu, infractiuni similare primesc pedepse diferite. Motivul care a stat la baza acestor masuri a fost cresterea masiva a criminalitatii la sfarsitul anilor'70, datorata in special accesului facil la armele de foc.

Pana prin 1975 SUA avea doar 110 detinuti la 100.000 de locuitori, dar apoi  a fost nevoita sa stranga surubul. Brusc, SUA nu a mai avut mila, nu a mai pus accent pe reabilitare si a inceput sa imparta cu darnicie pedepse cu inchisoarea chiar si  pentru infractiuni non-violente (furturi din buzunare, tulburarea linistii publice, emiterea de cecuri false etc.).

Efectul concret: rata criminalitatii in SUA a scazut

Incepand cu 1981, riscul pentru cetatenii americani de a ajunge la inchisoare a crescut si, in mod previzibil, rata criminalitatii a scazut. Statisticile arata fara dubiu acest lucru: anul trecut in New York s-au comis 536 de crime, cel mai mic numar din 1963 incoace, de cand FBI-ul intocmeste statistici detaliate. Pentru comparatie, in 1990 numarul a fost de 2.245. Si capitala Washington sta bine: 131 de crime in 2010, fata de 482 in 1990.

Per ansamblu, de la 9,8 crime la 100.000 de locuitori in 1990 s-a ajuns la doar 5,5 in momentul de fata. Si explicatia pentru aceasta situatie nu poate fi decat cea deja mentionata: marirea lungimii pedepselor cu inchisoarea, fapt care a facut ca in ultimii 20 de ani din ce in ce mai putini criminali sa se afle liberi pe strazi.

E important sa spunem ca multi dintre acesti criminali sunt implicati in afaceri cu droguri. Razboiul aproape fanatic pe care SUA l-a declarat drogurilor i-a vizat in mod direct si rezultatul e ca astazi in inchisorile americane se afla 500.000 de detinuti condamnati pentru infractiuni legate de droguri, fata de doar 40.000 in 1980.

Si lucrurile nu se prezinta deloc bine pentru ei, deoarece procurorii americani considera ca acestia sunt cei mai violenti si au sansele cele mai mari de a recidiva, ca urmare se opun cu vehementa eliberarii lor inainte de termen. Ei, procurorii, spun ca tinerea traficantilor cat mai mult in inchisoare duce in mod clar la scaderea cererii de droguri si a numarului de infractiuni asociate cu acestea.

Dar nu numai traficantii de droguri se bucura de pedepse marite. Spargatorii americani, de exemplu, petrec in medie 16 luni de inchisoare (la fiecare condamnare), fata de cei din Marea Britanie care stau doar 7 luni sau fata de cei din Canada – 5 luni. O explicatie pentru aceste pedepse marite ar putea fi data de faptul ca in SUA, spre deosebire de ceea ce se intampla in alte parti ale lumii, judecatorii si procurorii nu sunt numiti, ci alesi in mod democratic. Ca urmare, ei trebuie sa tina cont de opinia alegatorilor, iar acestia, in marea lor majoritate, sunt in favoarea pedepselor cat mai aspre.

Ceea ce trebuie retinut pana la urma este faptul ca masurile dure luate de SUA dau roade. Incarcerarea pe termen cat mai lung a infractorilor reduce rata criminalitatii. Si acesta este un beneficiu atat de important incat problema costurilor pe care le presupune incarcerarea trec pe planul doi (tinerea in inchisoare a unui detinut timp de 1 an il costa pe contribuabilul american in jur de 24.000 $).

Numarul de detinuti in tarile Uniunii Europene

Un raport din 2011 al Comisiei Europene privind situatia detinutilor din UE arata ca in penitenciarele din Romania se afla 28.481 de detinuti, din care 16,5% in faza pre-procesuala. Potrivit documentului mentionat, Romania are cel mai mic grad de ocupare a penitenciarelor (81,4%), dupa Letonia (70,4%). La celalalt pol se afla Bulgaria (155,6%), Italia (153%), Cipru (150,5%) si Spania (136,3%).

Aceeasi statistica arata ca Romania are 133 de detinuti la 100.000 de locuitori, plasandu-se pe o pozitie de mijloc. Clasamentul arata in felul urmator:

1. Letonia - 314 detinuti la 100.000 locuitori
2. Lituania - 260
3. Estonia - 256
4. Polonia - 217
…

23. Germania – 85
24. Suedia – 78
25. Danemarca – 71
26. Slovenia – 67
27. Finlanda - 60

Calculat la numarul total de detinuti din Romania, tara noastra are detinuti minori in procent de 1,6%. Procentele cele mai mari din acest punct de vedere le gasim in Malta (6,1%), Olanda (4,7%), Grecia (4,4%), iar cele mai mici in Finlanda (0,1%), Suedia (0,1%), Belgia (0,3%). Un caz aparte este Spania, unde procentul detinutilor minori este de 0%, dar cel al detinutilor sub 21 de ani este de 2,1%.