Analizele Manager.ro: Avem o retea feroviara imensa. Ce facem cu ea?

Analizele Manager.ro: Avem o retea feroviara imensa. Ce facem cu ea? cfr marfatransport feroviar. transport de marfuriconcedierifmianca boagiu

Romania are 20.000 km de cale ferata. Este una dintre cele mai mari retele din Europa, cu o capacitate de transport pe masura, construita in intregime pe vremea lui Ceausescu. Cu o asemenea mostenire, guvernele post-decembriste ar fi putut sa faca afaceri frumoase din transportul de marfa, dar realitatea e ca lucrurile au mers din prost in mai prost: infrastructura s-a degradat, la fel si parcul de material rulant, iar clientii s-au imputinat. Astfel ca CFR Marfa a inregistrat in ultimii doi ani pierderi de aproape 700 de milioane de lei.
Ultimul an in care CFR Marfa  a inregistrat profit a fost 2007 (13 milioane de lei). Apoi au inceput pierderile: 14 milioane in 2008, 321 de milioane in 2009, 354 de milioane in 2010. Si asta in conditiile in care intreaga Europa se intoarce cu interes catre transportul feroviar, considerat mult mai ieftin si mai putin poluant decat cel rutier. Uniunea Europeana a adoptat chiar un document numit Carta Alba a Transporturilor, prin care se prevede ca cel putin 30% din traficul rutier de marfa sa fie retrocedat celui feroviar.

Marea Britanie redeschide linii de cale ferata inchise in anii ’80, in schimb Romania procedeaza exact pe dos si vrea sa dezafecteze 6.000 km din retea: 1.000 km pana la sfarsitul lunii august si restul de 5.000 ulterior, daca nu se vor gasi solutii pentru inchirierea lor, in urma unor licitatii. “Cei 1.000 km nu sunt folositi de nimeni, iar compania nu are bani pentru intretinerea lor”, spune ministrul Anca Boagiu, mergand pe ideea ca scoaterea lor din circulatie este cea mai buna metoda pentru reducerea costurilor.

Ca urmare, liniile vor fi demontate si valorificate la fier vechi. (Exista insa voci care spun ca unele dintre liniile respective nici nu mai exista fizic si ca inchiderea lor are in vedere, de fapt, ascunderea a ceea ce s-a furat.)

De ce nu merge, totusi, transportul feroviar in Romania?

CFR Marfa are 900 de locomotive si 42.000 de vagoane, dintre care 15.000 pentru carbune. Este de altfel singura companie care dispune de suficient material rulant pentru a transporta productia interna de carbune. Mijloacelor de mai sus li se adauga doua feriboturi de mare capacitate, cu rute directe catre Turcia si Georgia.

In ciuda acestei dotari, CFR a pierdut de la an la an din ce in ce mai multi clienti, de vina fiind intarzierile, ce se traduc in pierderi importante. Sunt transporturi care asteapta cu orele sa primeasca “verde” de la dispeceratul de circulatie, recordul fiind de 48 de ore. De obicei sunt lasate sa treaca mai intai trenurile de calatori sau cele ale operatorilor privati.

Iar dupa primirea acestui “verde” se acumuleaza noi intarzieri, deoarece calea ferata, veche si prost intretinuta, nu permite un regim normal de viteza. Exista zone cu restrictii de pana la 5-10 km/h, ceea ce face ca viteza medie pe toata reteaua sa fie de doar 24 km/h.  Intarzierile se produc si din cauza locomotivelor vechi, fabricate in marea lor majoritate in intervalul 1960-1970.

Cine plateste pentru intarzieri?

Nimeni. Contractele incheiate cu proprietarii marfurilor au o forma standard, sunt aprobate prin hotarare de guvern si nu prevad niciodata penalitati pentru intarzieri. Proprietarii marfurilor pur si simplu nu au ce sa faca si acesta este motivul pentru care CFR Marfa a pierdut in mod constant clienti. Volumul de marfa transportat a scazut cu 40% fata de 2007.

Firmele care mai apeleaza acum la transportul feroviar sunt cele care nu au de ales, pentru ca marfurile lor fie sunt imposibil de deplasat cu TIR-urile, fie prezinta un risc prea mare la transportul rutier: carbune, benzina, diverse substante chimice. 

Solutia: privatizarea CFR Marfa

In momentul de fata, orice companie din domeniul transportului feroviar prezinta interes pentru investitori, deoarece nu polueaza. Se adauga faptul ca CFR Marfa are un potential economic foarte bun, in sensul ca joaca un rol important pentru industrie, pentru rafinarii si exploatari miniere, pentru activitatea portului Constanta.

CFR Marfa, una dintre putinele companii de gen din Europa detinute inca de stat, are si atu-ul parcului rulant mai sus mentionat (900 de locomotive, 42.000 de vagoane), precum si pe cel al cotei de piata detinute in Romania – 50% (restul este detinut de 26 de operatori privati). Iar peste toate aceste aspecte se suprapune interesul pe care UE il acorda transporturilor feroviare, in general.

Problema privatizarii s-a pus inca din 2005, de catre Miron Mitrea, a fost preluata de ministrii urmatori – Gheorghe Dobre si Ludovic Orban – dar apoi Radu Berceanu a stopat procesul, motivand ca societatea trebuie mai intai insanatosita pentru ca privatizarea sa fie rentabila. El a avansat si un pret de vanzare, 1 miliard de euro. Urmatorul ministru, Anca Boagiu, a reluat procedurile, privatizarea CFR Marfa fiind prevazut de altfel in acordul incheiat de Romania cu FMI in mai 2010.  Cel mai vehiculat nume de posibil cumparator este cel al companiei Deutsche Bahn.

De mentionat insa ca privatizarea nu opreste concedierile incepute in primavara lui 2010. Bugetul pe 2011 al CFR Marfa prevede ca in acest an vor ramane doar 8.650 de angajati, dintr-un total initial de 18.766.