Cum reusesc IMM-urile din Europa sa supravietuiasca?

Cum reusesc IMM-urile din Europa sa supravietuiasca? immintreprinderi mici si mijlociiraportuniunea europeanalocuri de muncajoburi

Europa are 23 milioane de intreprinderi mici si mijlocii, potrivit unui raport intocmit de Uniunea Europeana in 2011. Acestea au oferit doua treimi din totalitatea locurilor de munca oferite in sectorul privat si au generat 80% din joburile disponibile in perioada 2006 - 2011.
Tinand cont de criza economica din Zona Euro si faptul ca unele tari membre au nevoie de miliarde de euro, pentru a iesi la suprafata, cum reusesc firmele sa se descurce, sa se finanteze si sa supravietuiasca in conditiile unei cereri modeste? Reuters a discutat cu liderii unor SME-uri din Germania, Franta, Italia si Spania.

SPANIA: Unidesa-Odi

Unidesa-Odi, singurul producator de dinti artificiali din Spania, a mai trecut prin crize financiare, in decursul indelungatei sale existente, de 60 de ani. In urma cu 11 ani, divizia sa se supraaglomerase si incepuse sa functioneze in pierdere, amenintand viitorul companiei. Unidesa-Odi a reorganizat divizia de productie, inchizand unele magazine si disponibilizand personalul, de la 250 de angajati la doar 52.

"Atunci ne-au salvat exporturile", a declarat Soraya Dominguez, fiica fondatorului firmei si directorul de exporturi al acesteia.

In conditiile in care Spania aluneca spre recesiune si imprumuta bani europeni pentru a-si ajuta bancile, compania Unidesa-Odi isi indreapta sperantele catre cele 62 de tari in care exporta produsele sale - acestea vor compensa pierderile locale.

Vanzarile locale au scazut in ultimii 2 ani si au ajuns la 35% din cele 2,6 milioane euro obtinute in 2011. Compania nu se asteapta la o revenire a situatiei din Spania. Unidesa-Odi vrea sa isi mentina cota pe pietele actuale si sa evolueze mai bine pe pietele din Marea Britanie si SUA.

Compania este amenintata de rivalii chinezi, care ofera produse mai ieftine, dar mai proaste din punct de vedere calitativ.

"Chinezii isi permit sa cumpere know-how-ul unor companii, tehnologia si daca detin tehnologia, pot obtine aceeasi calitate", a declarat Dominguez. "Dar salariul unuia dintre angajatii nostri echivaleaza cu 10 de ale lor. La sfarsitul zilei, diferenta aceasta face totul. In calitate de companie europeana, putem oferi un pret de trei ori mai mare. Si asta este o problema".

Obtinerea finantarii nu este simpla. Bancile sunt inflexibile si cer garantii mai mari. Unidesa-Odi este insa norocoasa, deoarece nu ii impovareaza pe clienti cu facturi uriase, datorita numarului mic de distribuitori. Dominguez stie ca viitorul implica investitii in cercetare si dezvoltare. Va cheltui un milion de euro pentru a automatiza procesele tehnologice, disponibilizand mai multi angajati. "Este o situatie rusinoasa", spune Dominguez. "Dar trebuie sa supravietuim".

Emotiile reprezinta un lux pe care nu si-l permite, in situatia in care dentistii pot comanda produse direct de la chinezi, pe care le primesc in doar trei zile.

FRANTA: Michel et Augustin

Augustin Paluel-Marmont si vechiul sau prieten, Michel de Rovira, au renuntat la joburile lor din consultanta si marketing in 2004, pentru a coace paine intr-un apartament parizian, pe care o vand magazinelor locale.

"In ciuda crizei, nu am vandut niciodata mai multe produse de lux decat acum", a declarat Paluel-Marmont. Ingrijorarea majora a companiei este legata de costurile materiilor prime, intr-o perioada in care marfurile s-au scumpit. Ei se tem insa si de conservatorismul marilor retaileri si distribuitori - clientii acestor tind sa aleaga brandurile cu vechime, in detrimentul celor noi, inovatoare, mai ales in vremuri de criza.

Paluel-Marmont doreste sa isi majoreze cifra de afaceri la 100 milioane euro in urmatorii 5 ani, dar are nevoie de o investitie de 15-20 milioane de euro. Acesta doreste sa se finanteze din banii familiei si ai investitorilor, dar admite ca nu este usor. Nu a apelat insa la banci, care oricum sunt reticente si procedeele se dovedesc interminabile.

"Franta este tara precautiei. Nu are ambitie; oamenii nu isi asuma riscuri", a spus brutarul de lux. "Este mai usor sa cresti in afara Frantei, la export. Ma refer la apetitul asiatic pentru produsele noastre".

ITALIA: D-Group SpA

Daca rabdarea este o virtute, furnizorii sistemului medical din Italia ar putea fi "canonizati". D-Group, un grup fondat in urma cu 20 de ani de presedintele sau actual, Angelo Fracassi, precizeaza ca statul isi plateste furnizorii, in cel mai bun caz, dupa 365 de zile! In Calabria, perioada poate ajunge la 1.500 de zile. Situatia nu este mai buna in mediul privat. Clientii mici intarzie in medie 120 -180 de zile, in timp ce jucatorii mari platesc dupa un an si solicita discounturi, profitand de criza din Zona Euro, a declarat Angelo Fracassi.

"Situatia se deterioreaza de la luna la luna", a adaugat Fracassi.

Compania, care are 300 de angajati si a inregistrat in 2011 vanzari de 84 milioane euro, recunoaste ca lichiditatea este principala sa problema.

Bancile mari, unde SME-urile nu au putere de negociere, nu s-au dovedit cele mai bune partenere de afaceri. Mai mult, detinatorii afacerii si-au mutat averile in afara Zonei Euro, pentru a nu le pierde. "Daca moneda euro s-ar prabusi, impactul asupra companiei ar fi imens".

De asemenea, daca euro va supravietui, compania estimeaza ca profitul sau operational va scadea cu 5-10% in 2012. In situatia de fata, rabdarea este mai mult o necesitate periculoasa, decat o virtute, subliniaza analistii Reuters.

GERMANIA: KBA MetalPrint GmbH

Este cale lunga de la biroul din Stuttgart pana la sediul Partidului Comunist din Beijing, dar cand Ralf Gumbel, seful KBA MetalPrint, isi pregateste lista cu solicitari pentru guvern, se gandeste la cel chinez, nu la Angela Merkel.

Clientii asiatici au generat 60% din cifra de afaceri obtinuta in 2011 de KBA. 90% din productia KBA merge la export.

Gumbel ar vrea ca liderii politici ai Chinei sa investeasca mai multi bani in proiectele publice de infrastructura, pentru a contracara incetinirea ritmului de crestere economica. De asemenea, germanul si-ar dori ca autoritatile chineze sa aplice sanctiuni mai drastice, in conditiile in care masinile KBA de imprimat doze, cani, sticle, capace si butoaie petroliere sunt copiate de unii producatori locali.

Antreprenorul precizeaza ca si-ar putea tripla forta de munca actuala - de 270 angajati - daca oamenii ar cumpara aparatura sa originala, in locul celei copiate de chinezi. In Germania, Gumbel se confrunta cu o problema obisnuita in randul SME-urilor. Recrutarea si mentinerea unor angajati priceputi, precum tehnicienii in domeniul electronicii si personalul de vanzari, reprezinta doua procese anevoioase. Rivalii ofera salarii mai mari. KBA activeaza intr-un oras dominat tehnologic de Daimler, Porsche si Bosch si asta spune totul, precizeaza Ralf Gumbel.