Opinie: "Exodul muschilor" s-a terminat. Romanii "migreaza" doar cu gandul

Opinie: Exodul muschilor s-a terminat. Romanii migreaza doar cu gandul imigrantimuncitoripoliticieniparlamentariproblema

Problema imigrantilor este, din start, una falsa. Sau cel putin, privita dintr-un punct de vedere foarte prost. Migratia populatiei se intampla de cand primul peste a facut picioare si a ajuns pe pamant uscat. Este vorba despre un darwinism economic in care cel mai puternic supravietuieste. Aici ma refer strict la cei care au fructificat o oportunitate de a trai mai bine peste hotare, in mod legal.
Ultimul scandal in care sunt “implicati”, acum, romanii si bulgarii este un balon de sapun umflat de niste parlamentari sau europarlamentari anonimi care vor sa-si creasca insignificantul capital de imagine pe spinarea unei probleme care nu exista. Stau in niste birouri caldute pentru care sunt platiti regeste si trebuie sa isi justifice banii, iar cel mai simplu mod prin care pot face asta este sa isi puna un asistent sau o secretara sa dea un comunicat in numele lor. Si le place sa vorbeasca despre ei la persoana a treia (asta-i semn de nebunie!!!) si sa ridice stindardele dreptatii pana strapung norii cand, de fapt, ei nu fac decat sa se bata cu pumnul in piept pentru ca nu le-a priit chifteaua de la pranz. Sunt jocuri de partide la care plavanii in necunostinta de cauza se simt ofensati desi ei, in viata lor, nu au indraznit sa iasa din satul in care s-au nascut, au crescut si or sa si moara.
 
Multi se inflameaza pe aceasta problema pentru ca “asa au vazut la televizor” si reactioneaza ca si cum ar fi fost ei insisi injurati de cele mai drage fiinte. “Exodul muschilor” nu mai mai are acea amploare de acum 10-12 ani, cand tot romanul cu studii medii sau superioare pleca din tara pentru a-si gasi un loc de munca si a-si face un viitor mai bun.
 
Ce-i drept, cine nu ar vrea sa aiba un trai asigurat pentru restul vietii dar si pentru copii lui? Dar pentru asa ceva trebuie sa muncesti si daca nu o poti face in patria in care te-ai nascut, o faci pe alte pamanturi. Cei care vor un ban usor, sunt de fapt cei care aduc si renumele de “hoti”, “criminali”, “violatori” si asa mai departe.
 
Un antreprenor strain, care isi cunoaste interesele, ar munci cu orice mana de lucru daca este mai ieftina si da randament. Infractorii nu au nationalitate, culoare, sex sau etnie, dintr-un singur motiv: ei exista in fiecare tara. Sa te inflamezi ca un ziar britanic, in care nu ai inveli nici macar un salam sau o bucata de branza, din cauza porcariilor pe care le scrie, de frica sa nu iti infectezi mancarea, a scris ca romanii sunt cersetori sau saraci sau infractori este ca si cum te-ai enerva pe soare ca rasare dimineata. Este inevitabil! Acel ziar trebuie sa vanda si o face cum stie mai bine. Are un public tinta. Ghiciti pe cine! Plavanii de acolo! Pentru ca fiecare tara are asa ceva.
 
Privind prin ochii unuia care pune etichete si care da dovada de o lipsa de inteligenta prea mare pentru a putea fi insultat: romanii sunt hoti, africanii sunt niste flamanzi, britanicii si belgienii sunt pedofili, germanii sunt niste betivi, rusii sunt violenti, francezii sunt niste fatalai si tot asa.
 
Privind prin ochii unui nationalist: romanii sunt priceputi la toate, francezii sunt buni la pat, britanicii sunt foarte inteligenti, rusii sunt culti, germanii sunt perfectionisti si asa mai departe. Dar daca ii privesti prin ochii unui om, vei vedea, culmea, un alt om, care incorporeaza toate aceste caracteristici de care da dovada la un anumit moment dat in viata intr-o mica sau mai mare proportie.
 
Nu exista padure fara uscaturi, dar raportul imigranti infractori/imigranti demni de respect este mult prea mic. La cateva milioane de romani plecati in afara pentru a munci, daca sunt cateva mii de infractori, as spune ca aceasta este o balanta acceptabila. Mi-as dori sa nu existe nici unul, mi-as dori ca acea comunitate de romani din care el-infractorul face parte, sa-l marginalizeze, dar acest lucru tinde catre o societate utopica, intr-o societate imperfecta.  
 
Si eu ca si altii mi-am incercat norocul in afara. Si eu ca si altii am spalat farfurii, am servit la mese, am spalat si polisat gresie, am finisat pereti si ferestre, am facut “munca de jos” cum le place unora sa o considere. Am incercat sa imi gasesc linistea departe de casa. Pe perioada cat am fost “turist cu viza prelungita” nici un localnic nu m-a tratat cu altceva decat cu respect si romanii de acolo, la fel. De fapt fara romanii de acolo nici nu as fi rezistat cat am facut-o! Ei au fost fratii mei si surorile mele departe de casa. Am avut parte si de oameni care m-am tratat ca pe un gunoi, erau chinezi. Tot imigranti. Am lucrat pentru ei. Asta nu inseamna ca toti chinezii sunt niste oameni de nimic. Este cea o grava greseala sa generalizezi si sa cataloghezi un popor dupa cateva scursuri ale societatii care “trag in piept” mai mult decat trag aer in piept.
 
Sunt oameni cu studii superioare care au grija de batrani, care spala toalete, care zambesc foarte cald atunci cand iti aduc o cafea la masa. Sunt oameni bogati care muncesc cot la cot cu angajatii si nu se comporta ca niste parveniti cu “A seis” si “Maserati”. Sunt oameni la care lipsa de cultura este compensata de o inima mare.  
 
Pentru toti cei care ati reusit in strainatate si v-ati rupt de radacini: Mergeti inainte, tara nu va merita!