Ana Maria Andronic, VentureConnect: Nu nevoia de bani este cea mai mare problema a unui antreprenor roman

Mary considera ca cea mai mare problema a unui antreprenor nu o reprezinta lipsa banilor, deoarece acestia exista, ci accesul la know-how si networking. De aceea, Andronic a pus bazele VentureConnect, organizatie care si-a propus sa faciliteze contactul direct intre investitori si antreprenori din domeniile IT/tehnologie/online.     

 

Pana in prezent s-au finalizat doua investitii semnificative prin intermediul VentureConnect: in 2011 proiectul Tjobs.ro, platforma de recrutare online ce a atras finantare din partea lui Andreas Cser (business-angel Frasier Finance), Alexis Bonte si Fundatia Post-Privatizare, iar BITTNET Systems, lider de piata in sectorul de Network Training din Romania, a anuntat recent primirea unei investitii din partea lui Razvan Capatina, business-angel roman. 

 

Adrian Popa: De ce ati luat decizia sa lansati VentureConnect? A existat o experienta care v-a determinat?

 

Ana Maria Andronic: Da, s-au intamplat mai multe lucruri in acelasi timp. Sa vorbesc putin despre context. In perioada in care am studiat in State, m-am specializat in drepturi de proprietate intelectuala in zona de internet si tehnologie. Dupa ce m-am intors in Romania, datorita specializarii noastre de aici la Biris Goran in investitii in IT, am avut bucuria sa pun in practica ce am invatat acolo si am asistat cateva investitii in startup-uri romanesti, fie venite de la business angels, fie de la fonduri de venture capital. Un exemplu este eRepublik. Acolo a fost un traseu complet. S-a pornit de la start-up, business angel si in final a venit un fond de venture capital. Atunci noi am tinut si o conferinta, "IT Startups How To", care a prezentat tot traseul financiar al unei investitii, de la idee, business angel, investment, venture capital. Au venit la eveniment business angelul Alexis Bonte si reprezentantii fondului de investitii si au prezentat acest know-how. De atunci am construit practic pe marginea acestor cunostinte. 

 

Dupa ce am trecut prin acest proces, care dureaza uneori ceva timp, ne-am dat seama ca suntem la confluenta a doua comunitati. Investitorii care ne contacteaza - pentru ca orice investitie trece pe la o casa de avocatura - ne-au spus ok, daca mai aveti proiecte interesante, daca mai stiti si alti antreprenori buni si proiecte fiabile, spuneti-ne.

Pe de alta parte si antreprenorii si-au dat seama de ce este nevoie sa vina si un avocat la o investitie. Am avut niste experiente foarte interesante in trecut. Eram un soi de inamicul public numarul unu, noi avocatii, pentru antreprenori. Erau mirati de ce punem noi toate aceste intrebari si de ce ne intereseaza diferite lucruri. Asta desi erau niste lucruri de baza, precum securizarea de produs, la care nu se gandisera. Acestea au fost experientele de la baza VentureConnect.

Fiind la confluenta celor doua comunitati, avand si know-how, am zis sa facem un proiect prin care sa-i punem in legatura pe cei care doresc de fapt sa fie in legatura, pentru ca noi oricum suntem cumva la mijloc in aceste situatii de investitii. Asa s-a nascut ideea de a face VentureConnect. Initial proiectul a primit sprijinul partenerilor de la Biris Goran. Ulterior ne-am indreptat catre oameni din zona de IT, pentru ca aveam nevoie de contributia mai multor persoane pentru ca acest program sa ia nastere. Noi putem oferi foarte mult sprijin pe zona juridica, insa trebuie sa vorbim si cu oameni care au afaceri in domeniu si care pot sa faca o preselectie a acelor proiecte care vin la VentureConnect. Atunci am luat legatura cu toti ceilalti membri, care au sprijinit foarte mult proiectul. 

 

VentureConnect are doua comnponente: una de stimulare a investitiilor, dar si o componenta de know-how, care este poate mai importanta decat cealalta. 

 

AP: De ce se adreseaza VentureConnect doar antreprenorilor din sectorul IT?

 

AMA: Am tot primit cereri sa extindem conceptul si la alte zone. Noi, practic, la Biris Goran avem investitii in toate domeniile. VentureConnect este un produs special datorita specializarii mele, pe online si tehnologie, si pentru ca ne-am dorit foarte mult sa actionam pe zona asta, sa punem la bataie toate cunostintele pe care le-am acumulat. Nu excludem insa posibilitatea de a extinde pe viitor proiectul si in alte zone, poate conexe, poate energie verde. Deocamdata insa ne dorim sa facem foarte bine VentureConnect asa cum este acum. Sa construim langa eveniment comunitatile de antreprenori si investitori si sa ii ajutam sa comunice mai bine. 

 

AP: Care sunt celelalte industrii din Romania in care, in opinia dumneavoastra, antreprenoriatul ar trebui stimulat?

 

AMA: Unde cred eu ca trebuie investit si as vrea sa vad mai multe initiative este zona de intreprinderi mici si mijlocii (IMM). Trebuie sa existe cat mai multe afaceri care pornesc de jos. Am asistat de exemplu la o tranzactie a unei familii care a pornit o afacere in turism si a dus-o pana in faza de venture capital. Trebuie stimulata orice alta zona in care oamenii au initiativa. Este vorba, de exemplu, de zona de servicii, in care, dupa parerea mea, este foarte mult loc. Acolo trebuie doar sa iti faci treaba foarte bine pentru ca afacerea sa mearga. Vad in continuare tendinte de genul "Ce poate sa faca Guvernul pentru noi, ce poate sa faca statul?". Trebuie sa pornim de jos in sus, sa nu ne mai uitam atat de mult in sus, desi si acolo sunt lucruri de facut, precum o decizie inteleapta de legislatie, care ii pot ajuta pe antreprenori. Dar trebuie sa constatam ca noi putem face lucruri. Cand masa asta de afaceri mici va fi mai mare, va impinge in sus, deoarece in acest moment acolo sus sunt doar cateva lucruri, cateva varfuri care imping si nu au suficienta putere. Acesta este modul in care se construieste, de jos in sus. 

 

AP: Care sunt principalele obiective pe care vi le-ati stabilit in acest an la VentureConnect?

 

AMA: Ne-am dori in primul rand sa organizam acest eveniment din ce in ce mai bine si sa fie din ce in ce mai util pentru toti cei implicati. De-a lungul timpului am tot adaugat componente, precum pregatirea antreprenorilor inainte de pitch, pregatirea prezentarii si imbunatatirea abilitatilor de vorbit in public. 

 

Apoi avem doua proiecte conexe pentru acest an. Primul este Venture Mentoring, care se apropie de a doua editie si prin care ne dorim sa exploram partea de know-how de care am vorbit, de a-i pregati pe antreprenori pana la cele doua evenimente anuale VentureConnect. Acolo (la Venture Mentoring - n.r.) sunt oferite solutii la probleme practice, nu teorie. Fiecare vine si spune ce problema concreta are. Pana la urma toti cititim carti si la sfarsitul zilei avem o problema concreta de rezolvat si nu stim cum sa facem. Vrem ca un antreprenor sa plece de acolo gandind: "Uite, am avut problema asta, am primit trei optiuni de rezolvare."

 

Al doilea proiect, mai structurat si care necesita ceva efort, este acela de a incerca sa coagulam o comunitate de business angels locali si internationali. Business angelul are rolul de a creste un startup pana cand vine fondul de investitii. Acesta din urma trebuie sa aiba incredere intr-o afacere inainte de a investi. Daca reusim sa coagulam aceste comunitati, la un moment dat interactiunile se vor face fara prea multe intermedieri, de la sine. Acesta este scopul VentureConnect: sa aprinda "focul" necesar pentru ca startup-urile sa se dezvolte. 

 

"Mary, nu exista niciun fel de inlocuitor pentru vocea umana."

 

AP: VentureConnect le ofera doua mari avantaje antreprenorilor: posibilitatea de a gasi investitori si posibilitatea de a face networking. Care este mai importanta?

 

AMA: Ce pot sa spun este ca de cele mai multe ori nevoia de bani nu este cea mai mare dintre problemele unui antreprenor. De cele mai multe ori el are nevoie de know-how. Acesta se poate dobandi fie direct, printr-un curs la care participi si inveti ceva, fie stiind pe cineva care stie acel lucru. Cred ca posibilitatea de a pleca cu 20 de carti de vizita de la parteneri de afaceri din diverse zone este foarte importanta. Daca primesti doar bani si nu know-how, nu faci nimic. Nu vei face decat sa ajungi peste cateva luni in aceeasi situatie de a avea nevoie de bani. E acel concept de smart money de care toata lumea vorbeste. Pe langa bani trebuie sa aduci valoare adaugata prin cunostinte, contacte, vanzari, clienti, canale de distributie s.a.

Nu cred ca de bani ducem lipsa in Romania. Bani exista. Toti avem nevoie insa de un sfat bun, ne bucuram cand vorbim cu cineva si ajungem sa spunem: "Uite mi-a spus ceva care chiar ma ajuta sa revin pe directia dorita." Acesta este avantajul adus de VentureConnect. Ii strangem, uneori cu efort, pe toti in acelasi loc pentru a face networking. Pentru ca nimeni nu se vede cu ceilalti in fiecare zi pe trotuar. E important contactul electronic (prin e-mail, social media - n.r.) si acesta se intampla, insa este foarte important contactul vizual. Daca reusesti sa asociezi comunicarea electronica cu o fata, o voce, conteaza si mai mult. Imi aduc aminte cand eram judecator si am organizat un eveniment cu niste jucatori americani. Din cauza unor constrangeri, ei nu au putut sa ajunga in Romania pana in ziua evenimentului si am tot comunicat prin e-mail. Pana la urma unul dintre ei mi-a zis: "Uite, te sun sa vorbim." Am vorbit la telefon si m-am linistit imediat, pentru ca eram extrem de ingrijorata de niste aspecte. Chiar am discutat cu acea persoana si mi-a spus: "Mary, nu exista niciun fel de inlocuitor pentru vocea umana."

 

AP: Un antreprenor de succes din Romania mi-a spus ca investitiile facute in startup-urile romanesti sunt derizorii si orbiteaza undeva in jurul sumei de 25.000 de dolari? Dumneavoastra cum vi se par sumele investite pe plan local? 

 

AMA: E greu sa ai o imagine de ansamblu, pentru ca imaginea aceasta este compusa din bucatele de informatii de la fiecare. Ce cred eu este ca despre sectorul IT se crede uneori acelasi lucru care se crede despre Romania in ansamblu. O lume a contrastelor. Avem investitii de venture capital in IT care sunt de nivel foarte mare, precum eRepublik, Internet Corp, avem pe de alta parte un palier mult mai jos, care intra in zona de seed investment - sa zicem 50.000 de dolari -, si un palier intermediar care cred eu ca va face diferenta in perioada urmatoare. Este vorba de la palierul 200.000 - un milion-doua milioane de dolari. Cel putin in zona pe care o cunoastem noi (la Biris Goran - n.r.) in acest interval s-a investit si cred ca tot aici se va si investi pe viitor. E o zona de mijloc care pana acum la noi nu era acoperita. 

Alexandru Lapusan, Zitec: Nu este o idee buna sa intri in antreprenoriat imediat dupa ce ai terminat scoala >>>

 

AP: Cine o poate acoperi?

 

AMA: Aceasta zona poate fi acoperita din doua surse: o sindicalizare de business angels, adica mai multi business angels vin si pun cate 100.000 de dolari, sau fonduri de investitii cu un vehicul special pentru aceasta zona. 

 

AP: Dintre acesti business angeles care ar putea acoperi zona de care vorbim, cati ar putea proveni din Romania?

 

AMA: Ar putea acoperi tot ce e nevoie daca ar fi educati in acest sens, daca si-ar indrepta atentia spre aceasta zona, daca ar sti cum sa o faca. De aceea, la evenimentul din 31 mai ne-am gandit sa ne adresam si lor, celor care cocheteaza cu ideea de a investi, dar nu prea stiu cum sa o faca si de unde sa inceapa. Eu cred ca acest palier se va acoperi si asta e foarte bine. Vom vedea cu siguranta o viteza in dezvoltarea startup-urilor. 

 

AP: Se observa in ultimii ani o preocupare pentru antreprenoriat in Romania. A existat si inainte, dar nu a fost vizibila?

 

AMA: Cred ca totul s-a intamplat datorita crizei. Sunt foarte multi oameni care nu au investit banii si au ramas cu ei. Astfel, exista o disponibilitate financiara. Mai mult, cred ca ne-am dat seama ca mai trebuie sa ne descurcam si singuri, sa mai facem cate ceva si noi, pentru ca pana acum lucrurile au venit din exterior catre noi. Adica ba a tras de noi Uniunea Europeana, ba au venit investitiile imobiliare - practic aceasta piata a fost dezvoltata de straini. Zona de antreprenoriat s-a dezvoltat din necesitate. Multi oameni au ramas fara joburi si au trebuit sa faca ceva sau altii au cautat alternative pentru ca nu mai castigau la fel de multi bani ca inainte. 

 

Cred ca s-a mai intamplat un lucru fericit. Istoric vorbind, a fost o generatie de mai multi tineri care au plecat in strainatate, au dobandit acolo cunostinte si apoi s-au intors. Mai mult, au ajuns la varsta aceea la care pot sa faca singuri, doresc sa faca singuri, au invatat cum sa construiasca afaceri si vor sa le faca in Romania. 

 

Au ajutat si diverse initiative, precum a noastra, VentureConnect, evenimentul How To Web sau programele Fundatiei Post-Privatizare. 

 

AP: E mai usor acum sa iei bani de la banca pentru a pune pe picioare un startup?

 

AMA: Nu e ce ar trebui sa fie, dar cred ca e putin mai usor. Mai avem mult de lucru si in zona asta. Banca Transilvania este un exemplu de institutie preocupata de antreprenoriat. Insa depinde si ce vrei sa faci, de proiectul tau. Banca are anumite rigori, e un partener foarte rigid. Business angelul in schimb este mult mai flexibil. Dupa cum spuneam, de cele mai multe ori startup-urile nu cauta finantare - ok, poate ai nevoie de o linie de credit pentru un produs -, ci au nevoie de mai mult decat bani. Este vorba din nou de know-how, relatii, s.a.