Grigore Alexandrescu, ultimul fabulist autentic din literatura romana
grigore alexandrescuoperepoet
Cel mai de seama fabulist al literaturii romane din secolul al XIX-lea, Grigore Alexandrescu, s-a nascut pe 22 februarie 1810 la Targoviste, in mahalaua Lemnului.
Desi va ramane orfan de mic, in conditii materiale foarte precare, adevarata sa comoara, talentul, va iesi la suprafata de timpuriu. Memoria extraordinara ii va permite sa invete greaca si franceza, iar abilitatile sale poetice se vor manifesta din abundenta intr-o epoca in care nu putea sa-si exprime parerile direct. Profunzimea cugetarilor expuse in imagini alegorice care impresioneaza il urca pe Grigore Alexandrescu pe treapta celui mai autentic fabulist al literaturii romane. Cele 40 de fabule lasate vorbesc despre adevarul vremurilor tulburate de cenzura autoritatilor, mascate elegant in
Cainele si catelul, Boul si vitelul,
Dreptatea leului,
Vulpea liberala...
Chiar daca specia preferata este fabula, opera sa,
originala si romaneasca, cuprinde si poezii lirice, meditatii, elegii, satire, epistole, imbinand atat elemente romantice, cat si clasice.
Ca poet liric il regasim in meditatii pline de sensibilitate, influenta lui Lamartine punctand tonul acestor creatii. "Umbra lui Mircea la Cozia", compusa chiar la mormantul marelui domnitor, intr-o noapte de inspiratie, va reusi sa se plaseze deasupra celorlalte opere de acelasi gen: "Ca si Trecutul. La Manastirea Dealul", "Rasaritul lunii. La Tismana", "Mormintele. La Dragasani" sau "Adio. La Targoviste"...
Cel care asemenea lui Alecsandri ne-a vorbit
intr-o limba vie, inteleasa si graita peste intinderea pamantului romanesc, dupa cum spunea Barbu Stefanescu Delavrancea, se stinge din viata pe 25 noiembrie 1885 la Bucuresti.