Printul Charles si comoara regasita a Romaniei
printul charlestransilvaniaagricultura ecologicacomoara nationala
Printul Charles a facut o analiza pertinenta despre brandul de tara al Romaniei si despre comorile pe care le ofera Transilvania lumii. Ele trebuiesc pastrate si imbogatite prin adaugare de valoare
Recunosc ca sunt obsedat de ideea fluxurilor pe care Romania ar trebui sa intre pentru a prospera si a fi vizibila. Este vorba de fluxurile de materii , energie si informatii care conteaza in lumea actuala . Problema este de a gasi oportunitatile, de a le specula, de a intelege care sunt provocarile. Este o chestiune de gasire de nise care sa-ti asigure, durabil, unicitatea, valoarea noastra.
Ei bine, o personalitate care ne poate introduce pe astfel de fluxuri esentiale este Printul Charles al Marii Britanii, posibilul viitor rege al britanicilor.
In primul rand este o oficialitate cu o influenta majora in jocurile politice contemporane.
In al doilea rand a vazut atatea lucruri in aceasta lume incat semantica lui – baza lui de informatii subiective, de care tine cont cand ia o decizie – este uriasa . Printul Charles vorbeste facand in permanenta comparatii pertinenete cu alte clase de observatii posibile. Viata unui Print nu este usoara. Este obligat sa vada lucruri, sa le analizeze, sa nu spuna banalitati, sa ia decizii care sa influenteze viata altora in bine. Este o pilda morala si spirituala pentru ceilalti, in permanenta. Recent, sora lui, Printesa Anne, se plangea ca i-a fost dat programul peste cap de o raceala rebela . Care program ? 400 de evenimente planificate pentru 365 de zile.
In al treilea rand a facut o obsesie din Transilvania pe care o vede ca pe un taram binecuvantat si care poate deveni un model si pentru altii. Nu este de neglijat nici legatura lui de sange cu aceste pamanturi .
In al patrulea rand vrea sa introduca Transilvania si Romania, in general, pe fluxurile esentiale din lume considerand ca aceasta ar fi o actiune de tip “win-win”.
Pe 28 mai anul curent i s-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii “Babes- Bolyai” din Cluj-Napoca. Cu acest prilej a tinut un discurs . Eu as vedea acest discurs transpus in mai multe materiale informative strategice cu destinatii diferite :
- material educational pentru toti elevii romani ;
- material pentru Ministerul Agriculturii, in vederea dezvoltarii unei agriculturi durabile in Romania;
- material pentru Ministerul Culturii pentru stabilrea unor zone de “Patrimoniu national viu “ in Romania – mai ales sate .
- material pentru Ministerul Turismului, pentru promovarea turismului ecologic;
- material pentru Ministerul Afacerilor Externe, pentru promovarea Romaniei in lume.
Pentru Printul Charles Transilvania este o succesiune de peisaje, ingrijite de sute de ani de aceleasi familii . In aceste peisaje se dezvolta o “agricultura prietenoasa cu salbaticiunile”. Cu toate aceste restrictii- conservarea naturala a peisajului – studiile UE arata ca micile ferme din Romania sunt de doua ori mai productive la hectar decat marile ferme.
Acest tip de agricultura trebuie dezvoltat -Printul vorbeste despre “economia rurala imbunatatita”- pentru ca fermierii sa aiba o calitate a vietii mai buna . In acet sens, Printul Charles recomanda doua lucruri :
- fermierilor sa li se indice ce este rentabil sa fie cultivat pe pamanturile lor;
- consilierea fermierilor la vanzarea produselor pe piata.
In rest, totul trebuie pastrat cum este . In Transilvania produsele obtinute de fermieri sunt de o calitate nutritionala exceptionala – care pot atrage consumatori premium, dupa spusele Printului- din doua motive :
-sunt putine animale erbivore pe teren;
- erbicidarea se face natural si neintensiv.
Dupa parerea Printului Charles “toti in lumea larga avem de invatat de la agricultura din Transilvania . Ea are o fundamentare economica, ecologica si spirituala. Conteaza in aceasta lume cinica, obsedata de eficienta si de profit ? Da, conteaza !”.
Conteaza pentru ca in Europa, spune Printul, nu mai exista peisaje in care omul sa traiasca in armonie cu natura.
Printul Charles defineste – asa cum nici un politician roman nu a putut sa o faca – marca de tara a Romaniei : un mix unic de valori, traditii, arhitectura, hrana, tesaturi ancestrale, biodiversitate si o capacitate iesita din comun de a inova .
Intrebat de ce vine atat de des in Romania Printul Charles a dat un raspuns memorabil, pe care il reproduc in intregime : “Am fost întrebat de multe ori de ce vin atât de des în România, ce o face atât de specială, de atractivă. Pentru mine, răspunsul e clar: voi, prietenii mei români, peisajul vostru natural, cultural, tradiÈ›iile voastre, dar È™i capacitatea voastră de inovare È™i schimbare, ceea ce sunteÈ›i după secole de istorie, identitatea voastră È™i ceea ce puteÈ›i face, energia schimbării pe care o puteÈ›i mobiliza – acestea sunt ceea ce vă face speciali în lume. Arhitectura voastră, peisajele voastre agricole, biodiversitatea, pajiÈ™tile È™i livezile, mozaicul habitatului È™i diversitatea comunităților È™i tradiÈ›iilor voastre. Toate acestea, împreună, sunt o comoară – comoara voastră către lume. Mi se pare că uneori nu sunteÈ›i deplin conÈ™tienÈ›i de toate acestea, e uÈ™or să uitaÈ›i, ispitiÈ›i de ritmul È™i schimbările societății moderne. Deci când vă uitaÈ›i în viitor, vă rog să aveÈ›i aceste valori în minte: sunt unice. Când vreÈ›i să vă modernizaÈ›i, să vă transformaÈ›i – È™i România are multe lucruri de făcut în acest sens – sper că o veÈ›i face într-un mod care va adăuga valoare acestei comori. Aceasta va conserva comunitățile È™i peisajele voastre, va aduce ceea sunteÈ›i deja în ceea ce vreÈ›i să deveniÈ›i. Sunt uimit dintotdeauna de creativitatea excepÈ›ională a tinerilor voÈ™tri – în IT, R&D, arte creative – toate acestea sunt parte din comoara voastră, de asemenea.”( “Printul Charles, elogiu pentru Transilvania la Cluj : e un loc unic”, Mihai Prodan, Actual de Cluj.ro, 29.05.2017)
Multumesc ,, Alteta Voastra Regala, pentru punerea noastra in locul unde fiinta proprie ni se deschide. De putine ori am reusit sa ajungem singuri aici .
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML