China construieste printre cele mai ieftine masini din lume

Acest lucru e posibil nu doar fiindca salariile sunt mici, ci si fiindca atitudinea fata de produs este cu totul diferita: se fac economii la sange si se evita cat mai mult procesele tehnologice costisitoare, astfel ca o masina ajunge sa fie dezvoltata de doua ori mai repede ca in Occident, se arata intr-o analiza Reuters.

Pentru chinezi, "economie" este cuvantul de baza la toate capitolele: designul este simplificat la maxim, se folosesc cele mai ieftine materiale, se elimina toate briz-briz-urile care ar creste pretul si, in plus, se renunta si la mare parte din testele de impact, foarte costisitoare (pentru fiecare model se fac doar 20-25 de teste de impact, fata de 125-150 cate fac constructorii consacrati).

Iar consecinta este, cum spuneam, aceea ca un producator chinez poate dezvolta un autoturism in doi ani si jumatate, in timp ce in cazul unui producator occidental acest proces dureaza patru-cinci ani, de la luarea deciziei construirii unui nou model si pana la lansarea acestuia. Desigur, asta inseamna obligatoriu o calitate mai slaba, dar totodata si o eficientizare, fiindca astfel se elimina, sau macar se scurteaza, etape care la constructorii mari dureaza prea mult.

“E un avertisment pe care il primim de la producatorii chinezi”, spune Shiro Nakamura, unul dintre executivii de la Nissan. “Ani de zile, inginerii nostri ne-au spus ca au redus la maximum toate costurile, in toate etapele, de la design pana la tehnologiile folosite in productie. Si acum vin chinezii si ne arata ca inca mai sunt posibile reduceri, cu 30-40%. Poate ca ei sacrifica standardele de calitate, dar pe de alta parte ne determina sa ne gandim ca uneori exageram si insistam prea mult cu super-calitatea, acolo unde nu e neaparat cazul.”

De fapt, cei cca 100 de producatori auto chinezi existenti la ora actuala au fost oarecum fortati sa nu puna accent prea mare pe calitate. Stiau de la bun inceput ca nu au cum sa concureze cu masinile venite din afara, pentru ca le lipseau atat know-how-ul cat si experienta, asa ca au mers pe argumentul pretului mai redus - in detrimentul calitatii, desigur - optand pentru productia unor modele ieftine, pentru clientii locali care nu isi permit modele din import.

Metoda folosita de acesti producatori, inca de la inceputul anilor 2000, a fost simpla – copiatul masinilor straine sau reverse engineering, un eufemism pentru procesul care presupune demontarea unui model strain si copierea lui, piesa cu piesa, deseori prin “aproximari”.

Masinile rezultate prin reverse engineering nu reusesc, evident, sa fie copii fidele si, la fel de evident, nu reusesc nici sa surprinda spiritul modelului original. Dar metoda aceasta s-a imbunatatit constant in timp, astfel ca acum exista marci chinezesti la standardul de “good enough”, destinate atat clasei de mijloc emergente din China, formate din persoane cu un venit mediu anual de 8.000-10.000 $, cat si pietelor din tari mai putin pretentioase, ca Indonezia, Rusia, Ucraina.