Statisticile arata ca, de la instituirea starii de urgenta, in Romania au fost trimisi in somaj tehnic peste 1 000 000 de salariati. Pentru acestia, statul aloca ajutoare speciale si se asteapta ca majoritatea sa se intoarca la lucru, insa derularea programului de sprijin se face greoi, cu nelipsita birocratie dublata de site-uri nefunctionale.

Cifra de mai sus nu ii include si pe cei peste 300 000 de angajati ramasi fara job prin incetarea contractului de munca. Datorita contractarii cererii, acesti oameni au mari probleme in a se angaja din nou, iar ajutorul de somaj este limitat ca perioada de timp si suma.

Exista si o parte optimista a scenariului actual?

Daca e sa privim totusi lucrurile cu optimism, din acest punct de vedere Romania sta mai bine decat restul UE: previziunile analistilor pentru sfarsitul acestui an indica pentru tara noastra o rata a somajului de 6,5 %, mult sub media de 11 % a Uniunii.

Consecinta cresterii somajului va fi scaderea puterii de cumparare a consumatorului european, ceea ce va afecta toate firmele, dar cu precadere importatorii si exportatorii.

Oportunitati sau amenintari – cum interpretam fluctuatiile cursurilor valutare in spatiul comunitar

O buna parte din responsabilitate o poarta si institutiile comunitare care au actionat anemic si tardiv in contracararea efectelor economice ale pandemiei.

Acest lucru a condus la cresterea euro-scepticismului la cote care le depasesc pe cele normale intr-o perioada de criza. Din acest motiv au aparut numeroase speculatii privind o eventuala dezintegrare a UE sau o transformare a ei intr-o organizatie cu interese comune strict economice.

Daca se va ajunge la asa ceva, piata muncii ar resimiti prima efectele. Forta de munca nu ar mai circula la fel de usor pe continent, iar decalajele dintre salariile medii ale economiilor europene s-ar accentua, mai ales ca economiile emergente nu vor mai adopta Euro drept moneda nationala.

Totusi, chiar si intr-un asemenea scenariu, Romania ar putea profita de pe urma retragerii marilor companii de pe piata chineza. Acestea vor continua sa caute forta de munca ieftina, iar scaderea Leului fata de Euro si Dolar ofera pietei muncii din Romania un avantaj in comparatie cu celelalte tari europene.

Pana la a fructifica aceasta eventuala oportunitate, devalorizarea puternica a Leului, care a condus la scaderea salariului mediu pe economie raportat la principalele valute, le creeaza acum mari probleme importatorilor.

Categoriile de angajati care sunt mai putin atinse de efectele pandemiei

Printre cei care au de castigat in situatia creata sunt freelancerii si, in general, cei care presteaza servicii pe baza de proiect si sunt platiti in valuta. Acestia reprezinta insa o minoritate aproape neglijabila pe piata muncii din Romania, in care predomina contractele individuale de munca.

Dintre cei angajati pe baza de contract individual, singurii castigatori sunt cei care au salariile calculate in Euro sau Dolari.

Aici este vorba in special de angajatorii firmelor care activeaza in zona IT sau ai celor care presteaza servicii externalizate, de tipul call center-urilor. Teoretic, si aceste companii pot apela la solutia somajului tehnic, insa o decizie in acest sens nu este la fel de usor de luat ca in cazul celorlalti angajatori din economie.

Cauza este faptul ca cei care activeaza in aceste industrii au de obicei angajati de inalta calificare, in pregatirea carora au investit foarte mult si pe care i-au gasit foarte greu in perioada penuriei de forta de munca.

Acesti angajatori prefera sa isi pastreze salariatii in firma, oferindu-le optiunea muncii de la distanta, optiune care pare ca va fi disponibila si dupa incheierea starii de urgenta, avand in vedere beneficiile resimtite de angajati si reducerile de costuri facute de companii.

Castigul din contul angajatilor se va reflecta, in acest caz, in costuri mai mari cu forta de munca pentru angajatori, in special in conditiile in care incasarile in valuta au deja de suferit.

Ce se va schimba pe piata muncii dupa relaxarea restrictiilor

Puternic afectate de fluctuatiile cursului valutar sunt si companiile care se bazeaza pe forta de munca transfrontaliera. Pentru acestea, nesiguranta actuala vine din variatia disponibilitatii resursei umane pe timp de pandemie, combinata cu restrictiile impuse de tarile de origine ale angajatilor, dar si cu cererea mai mica din pietele in care activeaza.

In lipsa optiunii muncii de acasa, aceste companii au fost fortate sa creasca cheltuielile nu doar pentru a-si pastra angajatii, ci mai ales pentru a-i pastra activi, sub impactul modificarii conditiilor in care se face transportul de persoane si a responsabilitatii crescute pentru toti cei implicati.

In final, nu ii putem omite din aceasta analiza a pietei muncii pe romanii care presteaza munci sezoniere in tarile europene. Reintoarcerea lor in tara a fost cu siguranta una temporara, majoritatea intentionand sa isi reia, daca este posibil, vechile joburi platite in Euro sau sa gaseasca joburi noi, in conditii similare.

In concluzie, penuria de forta de munca se va reinstaura curand pe piata muncii din Romania, dupa iesirea din criza provocata de coronavirus sau dupa ce angajatii si angajatorii se vor fi obisnuit cu noua „normalitate”. Oricare dintre aceste situatii va aparea prima.

Solutii pentru IMM-uri din partea celui mai mare fintech din Europa Centrala

Analiza oferita de AKCENTA – primul fintech destinat exclusiv companiilor de mai bine de 20 de ani, oferind IMM-urilor conditii inegalabile pentru schimburi valutare si plati internationale. Sprijinind astazi peste 39 000 de clienti, Akcenta activeaza in tarile din Europa Centrala dupa un model inovativ de calcul care reuseste sa creasca marginile comerciale tuturor celor care opteaza pentru ofertele companiei. Mai multe detalii pe site-ul akenta.ro.