Modelul lucrului de acasa ar putea fi pastrat si dupa ce pandemia va fi trecut, ceea ce va duce la o schimbare radicala a paradigmei consacrate a relatiei angajat-angajator

Modelul lucrului de acasa ar putea fi pastrat si dupa ce pandemia va fi trecut, ceea ce va duce la o schimbare radicala a paradigmei consacrate a relatiei angajat-angajator Odata cu declansarea pandemiei, acolo unde a fost posibil, companiile au decis ca unele categorii de angajati sa lucreze de acasa, iar acest model functioneaza deja de mai bine de un an. In tot acest timp, conducatorii companiilor care au luat aceasta decizie au constatat ca business-ul lor nu a avut deloc de suferit urmare a schimbarii modului de lucru.
Anul trecut, la nivelul Uniunii Europene, 12,3% din totalul persoanelor angajate au lucrat de acasa, fata de doar 5% cat a fost media in ultimii 10 ani.

In ceea ce priveste distributia pe sexe, 13,2% dintre femeile angajate in toate tarile Uniunii Europene au lucrat de acasa anul trecut, in vreme ce procentul angajatilor barbati care au lucrat de acasa a fost de 11,5%.

Pe categorii de varsta, cele mai multe persoane care au lucrat de acasa anul trecut (13%) au intre 25-49 de ani, 12,4% au varste cuprinse intre 50-64 de ani si 6,3% se incadreaza in categoria 15-24 de ani.

Din totalul fortei de munca la nivelul Uniunii Europene, procentul cel mai mare al angajatilor care au lucrat de acasa anul trecut a fost consemnat in Finlanda (25,1% din totalul angajatilor cu varste intre 15-64 de ani).

Pe urmatoarele locuri s-au situat Luxemburg - 23,1% din totalul angajatilor au lucrat de acasa, Irlanda - 21,5%, Austria - 18,1% si Olanda - 17,8%.
Conform unui studiu publicat recent de Eurostat, organismul care se ocupa cu statistica la nivelul  Comisiei Europene, cei mai multi angajati au lucrat de acasa in tarile cu economii puternice.

In tarile Uniuinii Europene cu economii mai putin dezvoltate, procentul angajatilor care au lucrat, anul trecut, de acasa, a fost mult mai mic.

Astfel, ultimele cinci pozitii in acest clasament sunt ocupate, in ordine descrescatoare, de Letonia (4,5% din numarul total al angajatilor au lucrat de acasa), Ungaria (3,6%), Croatia (3,1%), Romania (2,5%) si Bulgaria (1,2%).

Lucrul de acasa al unor categorii de angajati nu a afectat negativ activitatea companiilor, in schimb a diminuat anumite categorii de cheltuieli ale acestora: transportul la si de la locul de munca, cheltuieli aferente spatiilor de birouri (chirie, utilitati) etc.

Astfel stand lucrurile, este foarte posibil ca modelul lucrului de casa sa fie pastrat, in multe companii, si dupa ce pandemia va fi trecut, ceea ce va duce la o schimbare radicala a paradigmei consacrate a relatiei angajat-angajator.

Sursa foto: pexels.com