Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Centenarul Marii Uniri: Astazi, acum 100 de ani. Cum se vedea Romania in presa de acum un veac (XIX)


Centenarul Marii Uniri: Astazi, acum 100 de ani. Cum se vedea Romania in presa de acum un veac (XIX)
de la 23 Nov. 2018 Exclusiv
Centenarul Marii Uniri: Astazi, acum 100 de ani. Cum se vedea Romania in presa de acum un veac (XIX)
Tags: centenarmarea unireanul centenarului

Intrata in primul razboi mondial in 1916, de partea Antantei, dupa doi ani de neutralitate, Romania a pierdut, la propriu, teren, Bucurestiul a fost ocupat de trupele germane (in decembrie acelasi an) iar principalele institutii ale statului, Curtea regala, Guvernul, Parlamentul, Banca Nationala, Curtea de Casatie si Justitie au fost nevoite sa se retraga la Iasi, care a devenit capitala unei Romanii mai mici decat fusese vreodata.


In 1917, in bataliile de la Marasti, Oituz, Marasesti, armata romana a reusit sa apere Moldova in fata ofensivei trupelor Puterilor Centrale dar, dupa ce, din pricina izbucnirii revolutiei bolsevice, nu a mai putut conta pe sprijinul armatei ruse, a fost nevoita sa semneze (in martie, la Buftea - forma preliminara, apoi in mai, la Cotroceni - forma finala) un Tratat de pace umilitor cu Puterile Centrale.

Cele doua camere ale Parlamentului au ratificat tratatul, dar acesta nu a fost niciodata semnat si promulgat de catre Regele Ferdinand.

Desi unirea Basarabiei cu Romania fusese votata la 27 martie/9 aprilie 1918, la Chisinau, de Sfatul Tarii, si ratificata prin decretul regal din 9/22 aprilie 1918, Romania se gasea intr-unul dintre cele mai neprielnice momente ale istoriei sale, "captiva" a unui tratat de pace care aproape ca-i anula existenta si cu teritoriul ciopartit.

Viata insa, cu bune si cu rele, mergea mai departe. Facem, in serial, o calatorie prin Romania de acum 100 de ani rasfoind ziarele vremii.

O buna bucata de vreme, ne-au insotit cotidianul de limba romana "Drapelul" de la Lugoj, si cotidianul "Renasterea", care aparea la Bucuresti.

Dupa caderea guvernului Marghiloman, insa, ziarul "Renasterea" si-a incetat aparitia - ultimul numar poarta data de 11 noiembrie 1918, asadar am continuat apeland la informatiile furnizate de cotidianul "Drapelul", dar si de "La Roumanie"- organ saptamanal al unitatii nationale romane, care aparea la Paris, precum si de "Agrarul" - cotidian economic, politic,  cultural si informativ, care aparea la Bucuresti.

Fara a fi fost un guvern pro-german, guvernul Marghiloman, sustinut de la Bucuresti de cotidianul "Renasterea", a condamnat intrarea Romaniei in razboi, decizie care fusese luata de guvernul Ion I.C. Bratianu.

Alexandru Marghiloman a ramas in istorie drept omul politic roman care a negociat pacea cu Puterile Centrale (tratatele de la Buftea si Bucuresti) si prim-ministrul in mandatul caruia s-a savarsit unirea Basarabiei cu Regatul Romaniei.

Imperiul Austro-Ungar (infiintat in 1867) s-a prabusit definitiv, iar pe harta Europei vor aparea curand state noi: Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, Regatul sarbilor, croatilor si slovenilor (devenit ulterior Regatul Iugoslaviei).

Regele Ferdinand a semnat o proclamatie prin care promitea votul universal si reforma agrara, Romania a dat un ultimatum ferm trupelor germane sa paraseasca teritoriul ocupat, Germania, infranta, a fost nevoita sa accepte conditiile de armistitiu impuse de Antanta, desi acestea erau extrem de dure, iar Marea Unire era mai aproape decat oricand.

In retragerea lor din Muntenia, trupele germane nu respecta conditiile armistitiului: jefuiesc, arunca in aer poduri, incendiaza depozite, ucid; bacilul bolsevismului ameninta Europa debusolata, iar Ungaria, desprinsa din defunctul Imperiu Austro-Ungar, se molipseste si porneste pe calea proclamarii Republicii Sovietice Ungare si incearca (fara succes) sa negocieze o pace cat convenabila cu Antanta, in urma careia sa-si pastreze granitele.

In fruntea Armatei Romane, Regele Ferdinand porneste, de la Iasi, spre Bucuresti. Sub comanda generalului Mackensen, trupele germane de ocupatie se retrag in mare viteza, astfel incat intre cele doua armate, cea romana si cea germana, nu se mai da nicio lupta.

Venind din sudul Dunarii, trupe franceze se pun sub comanda generalului Berthelot si ajung primele in preaja Bucurestiului, dar nu intra in Capitala, rezervand aceasta onoare Regelui Ferdinand.



La 1 decembrie 1918, Regele Ferdinand, Regina Maria si generalul Berthelot isi fac intrarea triumfala in capitala, in fruntea armatelor romana si franceza.

Tot la 1 decembrie, la Alba Iulia, "in prezenta delegatiilor tuturor provinciilor locuite de Romani ai Basarabiei, Bucovinei si ai liberului Regat roman a dispus de sine libera si independenta natiunea romana din Ardeal, Banat si partile ungurene proclamand unirea politica intr’un singur stat sub sceptrul dinastiei nationale, reprezentata astazi prin Regele Ferdinand I."

Idealul s-a implinit; visul a devenit realitate.

"Drapelul", 28 noiembrie 1918

La Alba Iulia

Un fior sfant cutremura astazi toate inimile romanesti la gandul maretei adunari de la Alba-Iulia unde dupa veacuri de patimi si robie este chemat poporul romanesc sa-si proclame libertatea sa nationala. Va fi o zi istorica, o zi neuitata in viata poporului, o zi de la care se va data o noua epoca.

O zi pe care o vor aminti urmasii indepartati cu evlavie si admiratie. La Alba-Iulia se va incepe un nou capitol al istoriei nationale romanesti. Iar continutul acestui capitol va fi dat prin vrednicia celor de fata si a urmasilor nostri.

Si daca plecam acum sub zidurile fortaretii de cari se leaga pe langa multele remeniscente dureroase si unele amintiri luminoase, avem sa ne dam seama deopotriva de drepturi si de doleante.

Si daca umbra luminoasa a lui Mihai Viteazul, care planeaza deasupra zidurilor acestei fortarete ne va chema la desavarsirea idealului pentru care atat am patimit va strabate din adancurile fortaretei si ecoul gemetelor acelor martiri cari au fost acolo franti in roata.

Iar sufletul nostru va fi chemat sa tina cumpana intre lumina si umbra, intre jale si bucurie, intre trecutul inourat si viitorul stralucitor ce ne cheama.

Ne vom gandi la noi, la urmasii nostri, la drepturile noastre, la libertatea noastra. Ne vom spune vointa nestramutata, asa cum s’a otelit aceasta in cursul veacurilor de grea cumpana, vom spune la auzul intregei lumi ca suntem si voim sa fim (...)

Cu acest gand, cu aceasta convingere firma si cu aceasta vointa neclatinata plecam la Alba-Iulia spre a ne proclama libertatea noastra nationala ca popor civilizat si constient de misiunea ce ne asteapta aici ca sentinela a latinismului din resarit.

Daca nu acest gand ne-ar purta, am deveni deja in primul moment nevrednici de libertatea de care atata vreme am insetat si am justifica toate nedreptatile de cari am avut parte in trecut.



Miscarea trupelor romanesti

In sfarsit dupa multe stiri falze ajungem sa vedem clar miscarea armatelor romanesti despre care apar in ziare atatea stiri contrazicatoare. Vom rezuma aici pe scurt evenimentele, ca sa dam un tablou clar.

Ajungand trupe franceze din Balcani la Dunare, au trecut sub conducerea generalului Berthelot intre zilele 6 si 10 Noemvrie la Zimnicea pe teritor romanesc, inaintand in mai multe coloane spre Bucuresti.

In fata acestei situatii a dat Regele Ferdinand al Romaniei la 10 Noemvrie ordinul de mobilizare al intregei armate romanesti, trimitand totodata un ultimat generalisimului german Mackensen in care il provoaca sa paraseasca imediat teritoriul ocupat al Romaniei.

Mackesen a raspuns la acest ultimat ca se considera in stare de rasboiu cu Romania. Va sa zica nu este adevarat ceea ce scriau ziarele straine de la noi, ca Romania a declarat rasboi Germaniei, ci adevarul este ca adresand Romania lui Mackensen ultimatul a raspuns acesta atat privitor la trupele germane cat si la cele austro-ungare de sub comanda lui ca se considera in stare de rasboiu cu Romania si aliatii ei aflatori deja pe pamant romanesc.

In urma acestui raspuns al lui Mackensen au pornit trupele romane din Moldova spre Bucuresti, care a ajuns astfel amenintat din trei parti. Ciocnire intre trupele lui Mackensen si trupele romane si franceze n’a avut insa loc pentru ca Mackensen s’a retras mai repede decat a putut inainta trupele romanesti.

Germanii au distrus din calea Romanilor caile ferate, iar Francezii s’au oprit sub Bucuresti ca sa lase Romanilor intaietatea intrarii in capitala lor.
In acest moment a survenit armistitiul incheiat de generalisimul Foch cu delegatii germani si generalul Foch a dat ordin tuturor armatelor sale, prin urmare si celei romanesti si celei frantuzesti de pe teritor romanesc sa opreasca inaintarea, lasand timp lui Mackensen de retragere.

Astfel s’au sistat ostilitatile fara a avea loc noui lupte in Romania. Mackensen a parasit in graba mare Bucurestii, silit a parasi toate depositele sale.



Cu prilejul retragerei lui Mackensen din Bucuresti au avut loc acolo mari tulburari huiduind populatia Bucurestilor pe ingamfatul general, care se retragea in ruptul capului. Toate trupele germane si austro-ungare au parasit Bucurestii si peste tot Romania, retragandu-se grosul lor in Ardeal. Trupele franceze au ramas mai departe in raza Bucurestilor, asteptand intrarea festiva a Regelui Ferdinand in capitala sa Bucuresti.

Capitala Romaniei, imbracata de sarbatoare asteapta pe Regele seu, care va intra in zilele aceste insotit de generalul Berthelot, in fruntea armatei romanesti si frantuzesti.

Deodata cu mobilizarea au intrat trupele romane in Dobrogea si Bucovina si au ocupat trecatorile Moldovene spre Ardeal, gata a intra in Ardeal cand li se va da ordinul.



"Drapelul", 30 noiembrie

Libertatea si independenta nationala

(...) Ca si Basarabia si Bucovina, va avea maine Ardealul si Banatul sa proclame mai intai libertatea si independenta sa nationala, sa stabileasca directivele propriei sale ocarmuiri, conditiile efective ale democratiei nationale, ale autonomiei sale dupa cum rezulta aceste din desvoltarea seculara osebita, si apoi dupa toate aceste sa incoroneze opera prin decretarea unitatii nationale ca supremul principiu al independentei si libertatii intregei natiuni romanesti (...)

"Drapelul", 3 decembrie

Unitatea nationala

In prezenta delegatiilor tuturor provinciilor locuite de Romani ai Basarabiei, Bucovinei si ai liberului Regat roman a dispus Dumineca de sine libera si independenta natiunea romana din Ardeal, Banat si partile ungurene proclamand unirea politica intr’un singur stat sub sceptrul dinastiei nationale, reprezentata astazi prin Regele Ferdinand I.

Care condei va putea descrie emotiile sfinte ale acestei zile mari istorice! (...)

Cate lacrimi s’au varsat, cate inimi s’au sfasiat, cate lovituri si dureri am indurat pana ce am ajuns pe pragul istoric a ne vedea infaptuirea acestui dor (...)



Tie, zi mareata a istoriei, in care s’a intamplat aceasta minune ne inchinam, inscriindu-te nu numai cu litere de aur pe pagimile istoriei ci si cu litere neperitoare pe lespezile sufletelor noastre.

Am inviat! Suntem si vom fi. De aici inainte este depus prezentul si viitorul in mainile noastre. Ne vom ocarmui prin noi insine si singuri vom decide destinele noastre. De noi, de vrednicia noastra va depinde vitorul nostru. Noi vom fi de aici inainte faurii norocului nostru si in noi insine va trebui sa cautam in viitor cauzele nacazurilor noastre. Nu vom mai avea cuvant sa ne plangem contra unei soarte vitrege pentru ca soartea s’a implinit, vraja fatala a indelungatului trecut de robie trupeasca si sufleteasca s’a spart, ca pasarea Phonix din cenusa proprie se renaste libertatea, independenta si unitatea nationala a tuturor Romanilor (...)

"Agrarul", 21 noiembrie 1918

Flori si stindarde!

Toata viata Capitalei, aproape tot ce are mai tanar ca vartosie sufleteasca si mai inaltator ca simtaminte s’a revarsat zilele trecute pe strazi, alcatuind sarbatoarea cea mai mareata si cea mai spontana de care e capabil sa dea dovada un popor liber! Intr’adevar era liber!



Dupa doi ani de viata in celula, caci Germanii veacului al XX-lea ne-au invatat un nou sistem penitenciar, dupa doi ani de respirare inabusita si intretaiata de psichoza zilelor de condamnat fara termen, poporul intreg a simtit intr’o buna zi ca s’apropie ceasul libertatii!

(...) Pravalindu-se in puhoae nesfarsite, ca valul oceanelor, asa s’a avantat sufletul poporului  in strazile Capitalei, iar pe deasupra lui falfaia, intr-o bucurie polichroma, viziunea fericita a stindardelor dragi, a simboalelor sfinte!

"Agrarul", 1 decembrie

Primaria orasului Bucuresti. Catre cetatenii Capitalei

Cetateni,

Dupa doi ani de grele suferinte, in care timp vrajmasul trufas si crud nu v’a scutit de nici o umilinta si de nici o suferinta, zile mari, zile de glorie se ridica pentru voi si pentru toata romanimea.



Cetateni,

Duminica dimineata, MS Regele si Regina tuturor Romanilor, insotiti de augusta lor familie, intra in iubita lor Capitala, inconjurati de slava si de dragostea fara margini a Poporului intreg.

Majestatea Sa Regele revine in mijlocul nostru, pasind glorios in fruntea bravelor armate Romane aparatoare darze ale pamantului strabun.

Virtutile minunate ale acestor ostasi trup din trupul nostru, le datorim zilele de glorie nepieritoare care sunt: Oituz, Marasti si Marasesti. Lor le datorim libertatea tarei si marimea Patriei.

Cetateni,

Alaturi de voinicii nostri, pasind impreuna frateste vor intra trupele aliatilor nostri.
Ele ne aduc solia izbandei depline si a pacei.
Sa-i salutam cu iubire si cu respect. Sunt soldatii cari au suferit si s’au jertfit pentru cauza dreptatei si a civilizatiei.

Niciodata in lungul Istoriei virtuti mai inalte nu s’au pus in slujba unor scopuri mai nobile.
In capul acestor minunate osti, Cetateni, veti recunoaste pe iubitul General Berthelot, soldat al Frantei si soldat al nostru.
Salutati in el un mare ostean si un mare prieten al Romaniei.

Cetateni,

Sa iesim cu totii inaintea Suveranilor nostri, inaintea ostenilor nostri si bravilor nostri aliati.
Sa le facem primirea care se cuvine sa fie facuta de un popor de cetateni liberi si constienti de insemnatatea istorica a zilelor pe care le traim.
Frumusetea si maretia primirei sa stea in entuziasmul nostru, in dragostea noastra si in simtul nostru de ordine.

Sa aratam tuturor ca in sufletul Romanilor stau neclintite doua credinti: in Patrie si in Rege.
Ridicati-va inimile la inaltimea vremurilor, fiti mari ca ele si insemnati-va in amintirile voastre si ale copiilor vostri ziua cu care incepe viata glorioasa a Romaniei mari!



"La Roumanie", 12 decembrie 1918

Tranzitia catre unitatea Romanilor

O suta de mii de romani din toate colturile Transilvaniei si din tinuturile romanesti din Ungaria au participat, la 1 decembrie, la Adunarea nationala care a decis unirea cu Regatul Romaniei si a solicitat Regelui si Guvernului de la Bucuresti sa trimita trupe si sa ocupe teritoriile romanesti de peste munti. Adunarea de la Alba Iulia aminteste de cea de la Blaj, din 1848, si dovedeste, inca o data, caracterul democratic al miscarilor nationale romanesti din Transilvania.



"La Roumanie", 19 decembrie

O suta de mii de Romani din Transilvania si din tinuturile romanesti din Ungaria, reuniti la Alba-Iulia, in cadrul Adunarii Nationale, au proclamat Unirea cu Regatul Romaniei.



(...) nu este doar infaptuirea celui mai mare act national din intreaga Istorie a Romanilor; acestea sunt si zorile emanciparii politice si sociale a intregii natiuni romane, pe care ochii nostri uluiti o privesc ca pe cea mai fericita dintre promisiuni.

Citeste si: Curtea de Apel Bucuresti decide anularea hotararilor de infiintare a celor 22 de companii municipale



Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele

Rating:


Nota: 5 din 5 - 1 vot.
Manager


Newsletter zilnic GRATUIT
Protectia Datelor cu Caracter Personal
Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul Manager.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Top imagine

Comentarii

0 comentarii


Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

Top imagine
Newsletter zilnic GRATUIT
Protectia Datelor cu Caracter Personal
Aboneaza-te la newsletterul Manager.ro si primeste ultimele noutati pe email.

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit  "Protectia Datelor cu Caracter Personal".


Recomandari MANAGER.RO


Cele mai citite stiri




Advertisement
Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.
Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

Protectia Datelor cu Caracter Personal


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016