Centenarul Marii Uniri, numaratoarea inversa. La linia de start doar promisiuni neonorate

Centenarul Marii Uniri, numaratoarea inversa. La linia de start doar promisiuni neonorate Noua echipa instalata la Primaria generala a Capitalei (PMB) dupa alegerile de la 5 iunie 2016 si-a propus sa cinsteasca, asa cum se cuvine, Centenarul Marii Uniri. Drept pentru care a facut public, cu mai bine de doi ani in urma, un document numit "Propuneri pentru Centenarul Marii Uniri".
Conform documentului amintit, Administratia Monumentelor si Patrimoniului Turistic din cadrul PMB ar fi trebuit sa realizeze urmatoarele:

- monument de for public dedicat generalului H.M. Berthelot, ce ar fi trebuit sa fie amplasat la intersectia strazilor General Berthelot si Luigi Cazzavillan. Termenul asumat de finalizare a monumentului era trimestrul IV 2018.

Nu, nu are niciun rost sa faceti un drum pana la intersectia strazilor cu pricina, fiindca nu veti gasi niciun monument amplasat acolo.

- monument de for public Ferdinand I, ce urma sa fie amplasat in Piata Victoriei.

Aproximativ in acelasi loc, un monument dedicat Regelui Ferdinand Intregitorul, realizat de sculptorul croat Ivan Mestrovici, a fost dezvelit la data de 10 mai 1940, dar a fost demolat si topit de comunisti.

Despre monumentul dezvelit in 1940 ne-a ramas relatarea primarului general al Capitalei, generalul de divizie Victor Dombrowski, in ziarul "Romania" din data de 4 februarie 1939:  "Statuia Regelui Ferdinand va avea, in afara de soclu, 8,5 metri inaltime si, turnata in bronz, va cantari 25 de tone. O frumusete deosebita va da statuii porticul circular care o va inconjura, cu pilastri de granit si precedat de coloane suportand, fiecare, cate o «victorie inaripata», sculptate tot de Mestrovici."

Nici pe Ferdinand n-are rost sa-l cautati in Piata Victoriei, fiindca nu-l veti gasi.

- in Piata Universitatii ar fi trebuit amplasat un monument dedicat lui I.C. Bratianu (un monument reconstruit identic cu cel distrus de comunisti). Nici acesta nu exista.

- monument de for public Regina Maria a Romaniei, ce urma sa fie amplasat in Piata Arcului de Triumf. Nu-i nici acesta.

Documentul evocat la inceputul articolului mai contine o multime o lunga lista cu alte manifestari dedicate Centenarului (organizarea mai multor expozitii, productie de filme documentare, emisiuni filatelice, albume si carti despre personalitatile centrale ale perioadei). Aici nu am facut decat sa enumeram semnele (monumentele) care ar fi ramas peste timp, marturie a felului in care noi, cei de acum, am inteles sa cinstim Centenarul Romaniei Mari.

Pana la 1 decembrie, Ziua Nationala, ziua in care s-a nascut Romania Mare, mai este foarte putin si, din toate monumentele pe care PMB s-a angajat sa le inaugureze nu va fi gata niciunul.

Anul trecut, vorbind despre Proiectul Centenar, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, declara:

"Ne dorim sa inauguram anul viitor un parc, deoarece avem nevoie de spatiu verde cat mai mult  in Capitala. Parcul Centenar va fi intr-o zona centrala, a Pietei Eroilor, va fi cam de 1,2 hectare.

De asemenea, o scoala din Bucuresti isi va schimba numele actual si va purta denumirea unui personaj istoric emblematic pentru Marea Unire.

In decursul intregului an, vor fi realizate si vor fi dezvelite, de asemenea, patru monumente de for public care sunt deja in lucru, zeci de expozitii tematice, lansari de filme documentare, piese de teatru, emisiuni filatelice, albume si carti despre Marea Unire si despre personalitatile care au marcat acest eveniment, spectacole de folclor si multe altele."

Intre declaratii si realitatea pe care ar fi trebuit s-o acopere este fix diferenta dintre "multe altele" si "de niciunele". Dar nu-i nimic, poate ca promisiunile vor fi indeplinite la bi-Centenar. S-avem doar "putintica rabdare", vorba clasicului.

Post Scriptum

Generalul francez Henri Mathias Berthelot, al carui monument ar fi trebuit inaugurat in acest an, la Bucuresti, a fost, incepand din a doua jumatate a anului 1916, seful misiunii militare franceze in Romania si a avut o contributie esentiala la instruirea si inzestrarea armatei romane.

In semn de recunostinta, a fost decorat cu cele mai inalte ordine ale statului roman, a fost ales membru de onoare al Academiei Romane si a fost numit cetatean de onoare al Romaniei.

E drept ca monument n-o sa aiba, dar cineva s-a gandit totusi la el: si-a botezat cu numele lui carciuna aflata la cateva zeci de metri de Mausoleul de la Marasesti, astfel incat sub patronajul memoriei generalului francez trecatorii osteniti se pot ospata cu un mititel si pot da pe gat o cinzeaca centenara.