3 intrebari la care trebuie sa raspunda orice angajator inainte de a opera o concediere colectiva

3 intrebari la care trebuie sa raspunda orice angajator inainte de a opera o concediere colectiva Concedierea colectiva este o disponibilizare masiva de personal, dictata cel mai adesea de motive economice, si efectuata in decursul unei perioade de 30 de zile. Ca si in cazul concedierii individuale din motive economice, si aici este necesar ca desfiintarea posturilor sa fie efectiva, definitiva si sa aiba o cauza reala si serioasa.
O concediere colectiva este mai mult decat o simpla insumare de concedieri individuale. Ea poate produce efecte sociale foarte mari asupra unei comunitati, paralizand uneori localitati intregi.

De aceea, legea prevede o procedura speciala, drepturi deosebite pentru salariatii concediati, conditii in plus pentru angajator.

Pentru a fi considerata colectiva, concedierea trebuie sa antreneze desfacerea contractului de munca al unui numar de:

a) cel putin 10 salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati mai mult de 20 de salariati si mai putin de 100;
b) cel putin 10% din salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati cel putin 100, dar mai putin de 300 de salariati;
c) cel putin 30 de salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati cel putin 300 de salariati.

Iata in continuare cateva probleme interesante care apar in cazul unei concedieri colective.

1. La ce numar total de salariati se raporteaza numarul salariatilor disponibilizati?

De exemplu, un angajator are 120 de angajati raspanditi pe la diverse puncte de lucru in intreaga tara si un astfel de punct de lucru fara personalitate juridica se desfiinteaza, iar toti cei 10 salariati de acolo sunt concediati. Se va considera concediere colectiva?

Aici exista diferente intre legislatia europeana si cea autohtona. Astfel, Curtea de Justitie Europeana a raspuns in sens afirmativ si a statuat ca orice unitate cu autonomie functionala, indiferent daca are sau nu personalitate juridica, poate opera concedieri colective.

Dimpotriva, la noi, numarul de salariati concediati se raporteaza la numarul total de salariati ai angajatorului respectiv. Deci, daca sunt concediati toti salariatii unui punct de lucru, aceasta nu este considerata concediere colectiva daca numarul lor nu depaseste procentul prevazut de lege (de exemplu, reprezinta mai putin de 10% din ansamblul salariatilor aceluiasi angajator, care are incadrati peste 100 de salariati).

Dispozitiile din Codul romanesc al muncii reglementeaza concedierea colectiva prin raportare la angajator. Nu se foloseste nici conceptul de intreprindere (establishment), nici cel de unitate (undertaking), ci sfera de aplicare a dispozitiilor privind concedierea colectiva se defineste prin raportare la numarul de salariati incadrati la acelasi angajator.

Ca urmare, concedierea a mai putin de 10% din salariati nu va fi considerata o concediere colectiva, chiar daca toti salariatii concediati lucreaza in acelasi punct de lucru.

2. Ca sa fie concediere colectiva, salariatii trebuie sa fie concediati toti pentru acelasi motiv, anume dificultati economice?

Nu. Disponibilizarea isi mentine caracterul colectiv chiar daca nu toti salariatii sunt concediati pentru acelasi motiv. Pot fi invocate motive diferite, dar care nu tin de persoana salariatului, inclusiv dizolvarea angajatorului persoana juridica sau decesul angajatorului persoana fizica.

Atentie, la calculul numarului de salariati concediati se includ si salariatii ale caror contracte de munca au incetat prin acordul partilor, in temeiul art. 55 lit. b) din Codul muncii. Trebuie luate in calcul toate incetarile initiate de angajator.

3. Daca sunt concediati mai mult de 10% din salariati, dar pe parcursul unei perioade mai mari de 30 de zile, mai este concediere colectiva?

Vorbim aici despre asa-numitele “concedieri progresive” operate in companiile care isi reduc treptat activitatea. Asemenea concedieri nu au caracter colectiv daca se respecta conditia de a nu fi concediati mai mult de 10% din numarul total al salariatilor in decursul unei luni. Conditia este ca intre doua „valuri” de concedieri sa treaca mai mult de 30 de zile.

Atentie, e posibil ca unele concedieri sa fie puse in practica mai tarziu, deoarece salariatii in cauza aveau contractul suspendat pentru incapacitate temporara de munca (se aflau in medical). Aceste concedieri, desi practic nu au loc in interiorul celor 30 de zile, fac subiectul aceleiasi hotarari a organului de conducere a firmei, deci trebuie luate si ele in calcul.

Sursa foto: www.pexels.com