Educatia financiara, la care eram codasi in Europa, conform analizelor din anii anteriori, ni s-a predat "pe viu", in contextul multiplelor crize si am invatat lectii importante, din propriile greseli, intr-o conjunctura economica ce nu ne-a oferit alta alternativa.
Practic, de voie, de nevoie, am invatat sa fim mai cumpatati, iar acum sondajele indica faptul ca 7 din 10 angajati romani pun bani deoparte din salariu, pentru a-si alcatui un buget de urgenta, la care sa apeleze daca au nevoie.
"Determinati de fluctuatiile economice si de cresterea inflatiei, 69% dintre angajati spun ca pun bani deoparte, dupa cum arata cel mai recent sondaj efectuat de platforma de recrutare online BestJobs, in incercarea de a se proteja de un viitor economic incert. Jumatate dintre ei reusesc sa isi mentina regulat obiceiul de a economisi, in timp ce restul redirectioneaza doar uneori bani catre economii", noteaza autorii studiului.
Aproximativ 37% dintre angajatii care economisesc vor sa isi asigure o plasa de siguranta pentru o perioada, in cazul in care sunt concediati, potrivit sondajului BestJobs, in timp ce aproape 20% economisesc pentru ca nu vor sa se bazeze doar pe pensia de la stat, iar 19% planuiesc sa isi cumpere o locuinta. De asemenea, 13% urmaresc sa stranga o suma de bani pe care sa o investeasca ulterior in imobiliare sau afaceri, in timp ce 11% o fac pentru ca vor sa iasa la pensie mai devreme.
Dintre acestia, 45% strang cel mult 10% din venitul lunar, in timp ce 35% intre 11-20%, iar 16% pun deoparte 21-50% din venitul incasat lunar intr-un fond de economii.
Aproximativ 37% din angajatii romani spun ca au avut dintotdeauna obiceiul de a economisi, in timp ce aproape 32% au inceput sa puna deoparte la mai bine de 5 ani de cand au luat primul salariu, iar peste 14% dupa 1-2 ani de la primul salariu.
Totodata, salariul este principala sursa de venit pentru 75% dintre respondenti. Ceilalti au o sursa de venit suplimentara pe care se bazeaza, printre care se numara veniturile din proiectele extra, afaceri, joburi part-time, investitii si ajutor social.
"Dupa restrictiile din pandemie, cand consumul a fost redus, iar oamenii au reusit sa economiseasca sume mai mari, anul acesta a venit cu cresteri mari de preturi la bunurile de baza. Acest lucru care a pus presiuni semnificative pe bugetele oamenilor si a influentat intentia de economisire. Chiar si asa, remarcam ca aproape 70% dintre angajati reusesc sa puna bani deoparte pentru a-si asigura viitorul financiar. Probabil cea mai valoroasa lectie a ultimilor ani este aceea de a fi pregatit pentru orice si cel mai buna cale in aceasta directie este securizarea finantelor, in masura in care este posibil”, a declarat Ana Visian, Marketing Manager BestJobs Romania.
Numai 35% dintre angajati obisnuiesc sa investeasca banii pentru a obtine randament mai bun
In acest sens, dintre angajatii care au raspuns la sondajul BestJobs, 15% au spus ca investesc regulat, in timp ce 20% doar uneori, iar principalele destinatii ale investitiilor sunt bunurile cu randament (34%), depozitele bancare (peste 31%), pensiile private (20%) si imobiliarele (17%). Aproximativ 15% investesc in asigurari de viata, 12% investesc la bursa, iar peste 11% in criptomonede.
Cu toate acestea, inflatia nu a afectat doar preturile bunurilor si serviciilor, ci si capacitatea angajatilor romani de a pune bani deoparte. Mai mult de jumatate (57%) au economisit mai putin anul acesta din cauza scumpirilor si inflatiei, potrivit sondajului BestJobs.
Desi rata anuala a inflatiei a scazut la 15,3% in luna octombrie a acestui an, de la 15,9% in luna septembrie, ritmul lunar de crestere a preturilor ramane constant, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS), iar acest lucru mareste in continuare decalajul dintre veniturile angajatilor si costurile ridicate de trai.
Avand in vedere procentul economisit din venitul lunar, peste 60% estimeaza ca se vor putea retrage din activitate dupa 60 de ani si doar 12% sunt mai optimisti, considerand ca se vor putea retrage la 40-49 de ani. In ceea ce priveste valoarea economiilor, 32% sunt de parere ca o suma situata in intervalul 10.000-50.000 de euro este suficienta pentru retragerea mai devreme din activitate. 25% considera ca o suma de peste 500.000 de euro este suficienta, in timp ce peste 17% mentioneaza intervalul cuprins intre 100.000 si 200.000 de euro.
