Ce trebuie sa stie firmele despre schimbul de informatii transfrontalier si controalele comune
schimbul de informatii transfrontaliercontroaleevaziune fiscala
Daca in urma cu doar 10 ani, companiile aveau de pregatit si de trimis autoritatilor numai cateva declaratii fiscale in mod periodic, complexitatea si dinamica mediului economic in permanenta evolutie in ultimii ani impun schimbari semnificative in sistemele fiscale si, implicit, in cele de raportare, atat nationale, cat si transnationale.
Ca membra a Uniunii Europene, Romania continua sa modernizeze si sa integreze legislatia fiscala nationala in contextul comunitar. Totodata, tehnologizarea si digitalizarea in ritm alert, care ating zone de neimaginat in trecut, sunt inca doua elemente care contribuie la tabloul complex al datelor, informatiilor si raportarilor fiscale pe care companiile trebuie sa le asigure in prezent.
Devine necesara si imperativa transparenta datelor, utilizarea acestora cu acuratete, astfel incat orice practica incorecta din zona fiscala sa poata fi combatuta cu succes de catre autoritatile statale si europene. Schimbul de informatii transfrontalier si cooperarea administrativa eficienta devin, in acest context, piloni de baza ai acestui demers.
Asadar, armonizarea legislativa (prin integrarea reglementarilor europene privind cooperarea administrativa si schimbul obligatoriu de informatii fiscale intre statele membre) inseamna digitalizare, adaptarea legislatiei nationale la directivele europene si derularea controalelor fiscale comune.
Este un trend care se va dezvolta in continuare, pentru ca vorbim inclusiv despre internationalizarea operatiunilor in context digital si conexiuni solide intre autoritatile si sistemele fiscale dintre tari. De exemplu, dimensiunea transfrontaliera a serviciilor oferite prin utilizarea operatorilor de platforme a creat un mediu complex, in care punerea in aplicare si garantarea respectarii normelor fiscale devine din ce in ce mai dificila.
Cum functioneaza schimbul de informatii pentru tranzactiile desfasurate prin platforme digitale
Administratiile fiscale ale statelor membre trebuie sa detina informatii suficiente pentru a evalua si a controla in mod corect venitul brut realizat in tara lor din activitati comerciale desfasurate prin intermediul platformelor digitale. Avand in vedere ca marea parte a veniturilor sau a sumelor impozabile realizate de vanzatori pe platformele digitale circula transfrontalier, raportarea informatiilor referitoare la activitatea relevanta genereaza rezultate pozitive cand informatiile respective sunt comunicate si statelor membre care sunt eligibile sa impoziteze venitul realizat.
Acesta este sensul si scopul noii directive DAC7 introduse in 2023, care vizeaza impozitarea tranzactiilor efectuate pe platforme digitale. Asadar, schimbul automat de informatii intre autoritatile fiscale este esential pentru a evalua corect impozitele datorate pentru tranzactiile efectuate prin platforme digitale.
Operatorii platformelor online sunt mult mai in masura sa colecteze si sa verifice informatiile necesare cu privire la toti vanzatorii care utilizeaza o anumita platforma digitala si desfasoara activitati pe aceasta.
Obligatia de raportare are ca obiect atat activitatile transfrontaliere, cat si pe cele fara caracter transfrontalier, pentru a se asigura eficacitatea normelor de raportare, buna functionare a pietei interne, conditiile de concurenta echitabile si principiul nediscriminarii. De asemenea, obligatia de raportare se aplica indiferent de forma juridica a vanzatorului. Raportarea activitatilor comerciale include inchirierea de bunuri imobile, prestarea de servicii personale, vanzarea de bunuri si inchirierea oricaror mijloace de transport.
Autoritatile din statul Uniunii Europene in care s-a facut raportarea de catre operatorul de platforma va comunica prin schimb automat informatiile catre autoritatea din statul membru de rezidenta a vanzatorului raportabil, iar, in cazul in care vanzatorul presteaza servicii de inchiriere de bunuri imobile, autoritatii din statul membru in care se afla bunurile imobile.
Informatiile comunicate includ o serie de date pentru operatorul de platforma, dar si pentru vanzator cum ar fi: nume/prenume, adresa, numar de identificare fiscala, data de nastere, numarul contului financiar, venitul trimestrial si numarul de activitati realizate, alte onorarii etc.
In cazul bunurilor imobile se comunica si informatii precum adresa bunului, venitul trimestrial si numarul de activitati realizate, numarul de zile de inchiriere si tipul de bun imobil. Comunicarea se face prin formular specific, incepand cu anul 2023, in termen de doua luni de la incheierea anului de raportare. Pe de alta parte, se introduc si proceduri de due diligence pentru colectarea de date, ceea ce arata o similitudine cu alte directive europene din domeniul cooperarii administrative si schimbului automat obligatoriu de informatii in domeniul fiscal (cum ar fi, in mod special, Directiva DAC2 privind Standardul Comun de raportare).
Controalele comune – cea mai buna cale de cooperare in combaterea evaziunii
In momentul de fata, in contextul mai sus mentionat al cresterii transparentei, digitalizarii si schimbului de informatii transfrontalier, legislatia contine prevederi consolidate si in ceea ce priveste prezenta functionarilor unui stat membru pe teritoriul altui stat membru si efectuarea unor controale simultane de catre doua sau mai multe state membre pentru a se asigura aplicarea eficienta a reglementarilor fiscale.
Atunci cand functionarii unui stat membru sunt prezenti pe teritoriul altui stat membru in timpul unei anchete administrative sau participa la o ancheta administrativa prin intermediul mijloacelor de comunicare electronice, acestia ar trebui sa respecte normele procedurale specifice pentru a intervieva in mod direct persoane fizice si a examina evidente. Unui stat membru care intentioneaza sa efectueze un control simultan ar trebui sa-i revina obligatia de a le comunica celorlalte state membre vizate intentia sa.
Controalele comune ar trebui sa reprezinte un instrument suplimentar pentru cooperarea administrativa in domeniul fiscal intre statele membre. Acest instrument va completa cadrul existent care prevede posibilitatea prezentei functionarilor din alt stat membru in birourile administrative, a participarii lor la anchete administrative, precum si a controalelor simultane.
Ar fi vorba despre un tip de anchete administrative desfasurate in comun de autoritatile competente din doua sau mai multe state membre, avand legatura cu una sau mai multe persoane care sunt de interes comun sau complementar pentru autoritatile competente din statele membre respective.
In Romania, au fost introduse deja prevederi in Codul de Procedura Fiscala referitor la controalele comune si este de asteptat sa devina mai detaliate din punct de vedere practic in viitor.
Acestea sunt doar doua exemple din trendul recent de armonizare legislativa in domeniul fiscal la nivel european, cu impact si in Romania. Fara indoiala, ne asteptam ca acest demers sa fie continuu si sa cuprinda si alte aspecte, cum ar fi extinderea schimbului de informatii cu privire la moneda electronica si la activele din zona crypto. Este un context dinamic, care cuprinde elemente menite sa imbunatateasca capacitatea statelor membre de a detecta si de a contracara frauda, evaziunea fiscala si evitarea obligatiilor fiscale. In mod clar, contribuabilii romani trebuie sa fie la curent cu dezvoltarile legislative si sa imbratiseze ideea de dinamica permanenta, care cu siguranta va transforma peisajul fiscal in mod continuu si in viitor.
Foto: pexels.com
Un produs media marca Rentrop&Straton 
