Cea mai nociva metoda de evaziune fiscala in domeniul TVA: frauda tip carusel

Cea mai nociva metoda de evaziune fiscala in domeniul TVA: frauda tip carusel evaziune fiscalafrauda carusel

Este vorba despre o frauda care apare in cazul livrarilor intracomunitare de bunuri si servicii si care se bazeaza pe faptul ca aceste livrari sunt scutite de TVA. Explicam mai jos in detaliu care este mecanismul folosit, nu inainte insa de a preciza ca prin acest tip de frauda se pierd anual 60-80 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene.

Frauda, cum spuneam, se bazeaza pe faptul ca tranzactiile intracomunitare de bunuri si servicii intre firme din tari membre UE sunt scutite de TVA, cu conditia ca firmele in cauza (atat vanzatorul, cat si cumparatorul) sa fie inregistrate in scopuri de TVA.

Concret, firma 1 din statul A vinde marfa in valoare de, sa zicem, 1 milion de euro catre firma 2 din statul B, cu TVA zero. Marfa este apoi revanduta cu TVA catre consumatorii finali din statul B, doar ca acest TVA incasat nu este virat niciodata catre autoritatile fiscale, pentru ca firma 2 se volatizeaza.

Frauda poarta numele “carusel” deoarece tranzactia poate fi repetata de mai multe ori cu aceeasi marfa, adesea fiind implicate mai multe firme pentru a ingreuna treaba organelor fiscale, unele dintre aceste firme putand participa chiar fara sa stie la aceasta forma de evaziune. Sa vedem in continuare un exemplu mai extins, care arata si cati bani se pot castiga.

a) Firma 1 din statul membru A vinde marfa de 1 milion de euro catre firma 2 din statul membru B, cu TVA zero;

b) Firma 2 vinde la randul ei marfa catre firma 3, tot din statul B, cu 900.000 + 180.000 TVA (am luat in calcul un TVA de 20%), si apoi dispare. Ea nu plateste deci statului B cei 180.000 de euro incasati ca TVA.

c) Firma 3 vinde marfa catre firma 4, tot din statul B, cu 920.000 + 184.000 TVA si plateste statului 4.000 de euro reprezentand diferenta de TVA;

d) Firma 4 vinde marfa catre firma 5, tot din statul B, cu 950.000 + 190.000 TVA si plateste statului 6.000 de euro reprezentand diferenta de TVA;

e) Firma 5 vinde marfa cu 970.000 catre firma 1 din statul A (cercul se inchide) cu TVA zero pentru ca este o tranzactie intracomunitara, dar solicita ca autoritatile fiscale din statul B sa ii ramburseze TVA-ul platit firmei 4, anume 190.000 de euro.

Asadar, statul B incaseaza pe de o parte 10.000 de euro de la firmele 3 si 4 (care, atentie, pot fi firme oneste!) si, pe de alta parte, ramburseaza 190.000 de euro firmei 5. Rezulta deci un castig de 180.000 de euro care se imparte intre participantii la frauda.

Cel mai adesea fraudele de acest tip au ca obiect produse cu valoare ridicata (telefoane mobile, microcipuri), dar pot viza si bunuri necorporale, cum ar fi creditele de carbon sau certificatele pentru energia verde.

Solutia cea mai buna pentru a stopa aceasta forma de evaziune fiscala o reprezinta asa-numita taxare inversa prin care toate facturile de pe lantul de vanzari intermediare sunt emise fara TVA, urmand ca aceasta taxa sa se incaseze doar la final, la vanzarea marfii catre populatie. Toti emit, deci, facturi fara TVA si inscriu in aceste facturi o mentiune cum ca au aplicat taxarea inversa.

Solutia este eficienta deoarece in acest caz nu mai exista posibilitatea ca o firma-fantoma sa nu isi achite obligatia de plata catre bugetul de stat, din moment ce ea nu mai colecteaza de fapt TVA-ul de la clientul sau.

Sursa foto: www.pexels.com