Daca un salariat produce o dauna firmei, sansele angajatorului de a fi despagubit de salariat sunt foarte mici

Daca un salariat produce o dauna firmei, sansele angajatorului de a fi despagubit de salariat sunt foarte mici In situatia in care salariatul ii produce angajatorului sau o paguba, se aplica art. 254 din Codul muncii, care spune ca angajatorul va putea solicita salariatului, printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul partilor. Nota in cauza este in realitate o oferta de contract pe care salariatul fie o accepta (in practica nu prea se intampla asa ceva), fie o respinge (si atunci se ajunge in instanta). 
Astfel:

Daca salariatul accepta propunerea angajatorului, atunci el semneaza nota de constatare si evaluare si ii plateste angajatorului contravaloarea pagubei. Plata se face integral sau in rate, in functie de intelegerea partilor, cu doua limitari:

1. suma poate fi platita cel mai devreme la 30 de zile de la data comunicarii (art. 254, alin. (3));
2. suma nu poate depasi echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie (art. 254, alin. (4)). Adica 12.750 lei de la 1 ianuarie 2022 (2.550 lei x 5 = 12.750 lei) ;

Daca salariatul nu accepta recuperarea pagubei in aceasta forma amiabila sau daca paguba depaseste suma de 12.750 lei, angajatorul poate face retineri din salariu, dar doar in baza unei hotarari judecatoresti definitive.

Intr-adevar, potrivit art. 169 alin. (2) din Codul muncii, retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca.

In acest din urma caz, se vor realiza retineri din salariu, care nu pot depasi insa o treime din salariul lunar net, fara a putea depasi impreuna cu celelalte retineri pe care le-ar avea cel in cauza jumatate din salariul respectiv (art. 257 alin. (2) din Codul muncii).

Abia in cazul in care prejudiciul produs de salariat este atat de mare incat acesta nu poate fi recuperat prin aceste rate in mai putin de 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rata de retineri, angajatorul va putea proceda la executarea silita a bunurilor salariatului, potrivit art. 259 din Codul muncii.

In practica se considera ca, chiar daca e clar de la bun inceput ca nu se va reusi acoperirea prejudiciului in cei 3 ani, angajatorul tot trebuie sa astepte epuizarea acestui termen inainte de a trece la executarea bunurilor salariatului.

Fireste, in 3 ani se pot intampla multe – de exemplu, salariatul isi poate instraina bunurile cele mai importante, astfel incat la sfarsitul acestui termen angajatorul sa nu mai aiba ce sa execute silit…

Dar dezavantajele angajatorului nu se opresc aici. Astfel, se poate intampla ca salariatul sa aiba si alti creditori, de exemplu o banca. Or, salariatul este protejat numai in raport cu angajatorul lui, nu si in raport cu banca. Aceasta din urma va avea dreptul de a realiza executarea silita de indata, fara a astepta si fara a se limita la o treime din salariu.

Angajatorul are astfel situatia cea mai dezavantajoasa dintre toti creditorii salariatului; va fi practic ultimul care sa isi acopere creanta, adica sa isi recupereze paguba produsa de salariat.

Prevederile legale chiar nu il ajuta, iar asta face ca singura masura cu adevarat eficienta sa fie cea preventiva. Angajatorul trebuie sa ia masuri pentru a preveni evenimentele care ii pot cauza pagube (furturi, incendii, distrugeri de orice fel), deoarece, odata ce paguba a fost produsa, recuperarea integrala a acesteia este adesea iluzorie.

Sursa foto: www.pexels.com