Firmele romanesti, dezamagite de ajutorul dat de stat in criza energetica: ce nemultumiri au managerii
criza energeticamanagerimediul privat
In contextul crizei energetice din ultimele luni, pe umerii companiilor de la noi din tara apasa poveri financiare grele, iar gestionarea lor n-a fost simplificata de stat, asa cum se asteptau managerii, care reclama ineficienta masurilor de plafonare.
"Indiferent de domeniul de activitate, companii de toate tipurile, dimensiunile si modelele de business au fost afectate, iar guvernele tarilor membre ale Uniunii Europene au cautat si au aplicat solutii cu scopul de a diminua efectele crizei energetice, atat pentru consumatorii casnici, cat si pentru companii.
Plafonarea preturilor la energie a fost una dintre principalele masuri adoptate in Romania, fiind resimtita de 63% dintre contribuabilii intervievati in cadrul studiului EY ca avand un impact mare sau foarte mare asupra activitatii lor. Un procent de 21% au spus ca aceasta masura a avut un efect marginal (mic si foarte mic), iar 16% au declarat ca nu au resimtit niciun efect al acestei masuri", arata o analiza EY.
Tot sursa citata mai noteaza ca, daca masura in sine a fost, teoretic, benefica pentru majoritatea companiilor, 75% dintre respondenti spun ca nu au reusit recuperarea sumelor de la bugetul de stat intr-un termen rezonabil, astfel incat sa nu le fie afectat fluxul de numerar si doar 25% s-au declarat multumiti de acest proces. Ca intervale de intoarcere a sumelor in conturile contribuabililor, din studiu reiese faptul ca aproape jumatate dintre respondenti (46%) si-au recuperat banii dupa mai mult de 90 zile, restul fiind distribuiti aproape egal pe celelalte intervale de timp, astfel: pana in 30 de zile - 20%, pana in 60 de zile – 18% si, respectiv, pana in 90 de zile – 16%. In plus, aproape doua treimi dintre companiile intervievate (61%) au declarat ca deficitul de cash flow, cauzat de intarzierea recuperarii sumelor de la bugetul de stat, a fost dificil de finantat.
Plafonarea preturilor la energie a fost perceputa ca avand un impact mare si foarte mare de aproximativ 63% din respondenti. Unul dintre dezavantajele acestor masuri a fost limitarea accesului la finantare pentru furnizorii de energie, 75% dintre acestia recuperand cu intarziere sumele datorate de autoritati.
In ceea ce priveste regimul fiscal al plafonarilor de preturi in domeniul energiei, acesta a fost resimtit de majoritatea companiilor (peste doua treimi dintre cei intervievati - 73%), ca fiind dificil de aplicat si netransparent.
Pe de alta parte, dar in perfecta corelatie cu intrebarea privind regimul fiscal, tratamentul fiscal privind impozitul pe profit, TVA si al preturilor de transfer al acestor plafonari a fost neclar pentru mai mult de 74% dintre respondenti. In aceeasi ordine de idei, in privinta scopului acestor plafonari, adoptate de statul roman in ideea sustinerii economiei, aproape 60% dintre respondenti considera ca acestea nu si-au atins scopul.
Avand in vedere situatia ce rezulta din raspunsurile privind regimul fiscal si dificultatile in recuperarea sumelor, dar si alti factori, aproximativ 67% dintre respondenti se asteapta la modificari privind masurile de plafonare a preturilor energiei si contributia la Fondul de Tranzitie Energetic (FTE). In privinta acestuia, de altfel, aproape 80% dintre respondenti considera ca modul de declarare si calcul nu este deloc facil.
“Se impun consultari mai ample intre autoritati si contribuabili, ceea ce ar putea reduce nevoia unor schimbari, daca avem in vedere ca, in prezent, aproximativ 67% dintre respondenti anticipeaza schimbari viitoare ale regulilor actuale. Mai mult, aproximativ 59% dintre respondenti estimeaza ca actualele masuri nu si-au atins scopul economic din perspectiva consumatorilor, ceea ce intareste necesitatea unor reasezari ale regulilor actuale”, considera Costin Manta, Partener, Taxe Indirecte, EY Romania.
Foto: pixabay.com
