Contextul dificil din ultimii ani a impins multe firme mai mici sau mai mari catre insolventa, provocarile aparute in timpul pandemiei dovedindu-se a fi prea mari pentru unele companii. Lasand aceste probleme la o parte, pe lista mai putem adauga inflatia din ce in ce mai mare din aceasta perioada, cresterea accelerata a preturilor materiei prime si a energiei sau, pur si simplu, administrarea ineficienta a unei afaceri.
In termeni simplu, insolventa este reprezentata de acea situatie in care o firma nu mai are capacitatea financiara de a isi plati datoriile fata de creditori, institutii financiare, angajati sau parteneri. Sigur, nimeni nu isi doreste sa ajunga in aceasta situatie, insa uneori se intampla ca insolventa sa ramana singura solutie disponibila pentru o afacere. Potrivit legislatiei, intrarea in insolventa se face numai atunci cand au trecut 60 de zile de la scadenta unor plati fata de creditori.
De multe ori se face confuzie intre faliment si insolventa, insa cele doua situatii sunt destul de diferite. Atunci cand intra in insolventa, o firma poate alege sa intre intr-o procedura de reorganizare. In schimb, falimentul poate fi considerat doar o varianta de insolventa, prin care se recurge la lichidarea averii debitorului pentru plata datoriilor si radierea lui de la Registrul Comertului.
Insolventa este reglementata in tara noastra prin Legea nr. 85/2014 si prin OUG 88/2018. Potrivit articolului 5 din aceasta lege, insolventa este o stare a patrimoniului unui debitor care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor. De asemenea, articolul 3 al Legii 85 ne spune ca firmele care pot intra in insolventa sunt regiile autonome, profesionistii si toti cei care exploateaza o intreprindere comerciala. In schimb, procedura de insolventa nu poate fi aplicata in cazul celor cu profesii liberale, institutiilor de invatamant, intitutelor de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica ce apartin statului.
Exista doua tipuri de proceduri de insolventa: cea generala, respectiv cea simplificata. Procedura generala de insolventa implica trecerea la reorganizarea judiciara si incercarea de redresare a companiei, in timp ce procedura simplificata de insolventa presupune intrarea directa a debitorului in faliment, cu respectarea unor conditii.
Intrand in insolventa, debitorul poate alege sa propuna sau sa negocieze cu judecatorul un plan de redresare financiara. In cazul in care nu reuseste sa se repuna pe picioare, dupa trei ani debitorul va intra in cele din urma in faliment. Totodata, exista si o a doua situatie in care debitorul poate adopta un plan de redreare in urma caruia sa reuseasca sa isi redreseze firma. Evident, exista si cea de-a treia situatie, cea mai nefericita dintre toate, in care debitorul intra in faliment fara a mai avea sansa de a redresa situatia.
Chiar daca o firma intra in insolventa, drepturile salariatilor si salariile lor nu trebuie sa fie afectate. In conformitate cu Codul Muncii si cu contractele colective sau individuale de munca, angajatii isi pastreaza drepturile si salariile. In plus, angajatorul nu are posibilitatea de a recurge la micsorari drastice de salarii sau la concedieri in masa. Totodata, concedierile legale sunt limitate, cei afectati urmand sa fie sprijiniti prin masuri sociale (compensatii, asigurarea unui sprijin pentru recalificare sau reconversie profesionala si asa mai departe).
Trebuie mentionat, de asemenea, faptul ca angajatii au dreptul de a solicita chiar ei initierea procedurii de intrare in insolventa a firmei pentru care lucreaza. Acest lucru poate fi facut in acele cazuri in care angajatii nu isi primesc salariile pe o perioada mai mare de timp. Intr-un asemenea context, ei pot actiona in calitate de creditori ai companiei si pot solicita demararea procedurii de insolventa.
Nu in ultimul rand, mai trebuie spus ca angajatii reprezinta al treilea tip de creanta pe care un debitor il are, dupa Fisc si dupa firmele creditoare. In cazul in care nu isi mai pot recupera banii, angajatii pot apela la Fondul de Garantare pentru Plata Creantelor Salariale, aceasta institutie putand acorda despagubiri in valoare de pana la trei salarii medii brute.
Citeste si: Meserii de viitor. 10 cele mai bine platite profesii din lume
Sursa foto: pixabay.com
Ultimele NOUTATI
Program national de formare IT: 1.500 de locuri gratuite pentru romani in 2025
ANAF verifica romanii care lucreaza in IT! S-a descoperit ca unii se folosesc de PFA-uri si anumite coduri CAEN ca sa plateasca taxe mai mici!
Bateriile fotovoltaice beneficiaza de TVA redus la 9% – Ce inseamna pentru prosumatori
Oracolul din Omaha, miliardarul Warren Buffet, despre volatilitatea extrema a pietelor de azi: Pastrati-va calmul si veti fi recompensati pe termen lung
Finantari uriase pentru IT-isti romani: 60 de milioane de motive sa crezi in ideea ta
FMI anunta o franare economica globala: „Nu am mai vazut asa ceva in ultimul secol!”
Partenerii nostri
Evolutia conceptului de brand de angajator - diferente si alte tipuri de branding
[MODEL] Instalator ventilare si aer conditionat - cod COR 712606
Vouchere de vacanta 2025: conditii acordare si tratament fiscal
Actul constitutiv in Romania: Cum se redacteaza si se depune corect
Ghidul alegatorului pentru Alegerile Prezidentiale 2025: ce trebuie sa stii
Testamentul in Romania: ce este, cine il poate face si ce contine
Te-ar putea interesa si
Bateriile fotovoltaice beneficiaza de TVA redus la 9% – Ce inseamna pentru prosumatori
Oracolul din Omaha, miliardarul Warren Buffet, despre volatilitatea extrema a pietelor de azi: Pastrati-va calmul si veti fi recompensati pe termen lung