Contextul dificil din ultimii ani a impins multe firme mai mici sau mai mari catre insolventa, provocarile aparute in timpul pandemiei dovedindu-se a fi prea mari pentru unele companii. Lasand aceste probleme la o parte, pe lista mai putem adauga inflatia din ce in ce mai mare din aceasta perioada, cresterea accelerata a preturilor materiei prime si a energiei sau, pur si simplu, administrarea ineficienta a unei afaceri.
In termeni simplu, insolventa este reprezentata de acea situatie in care o firma nu mai are capacitatea financiara de a isi plati datoriile fata de creditori, institutii financiare, angajati sau parteneri. Sigur, nimeni nu isi doreste sa ajunga in aceasta situatie, insa uneori se intampla ca insolventa sa ramana singura solutie disponibila pentru o afacere. Potrivit legislatiei, intrarea in insolventa se face numai atunci cand au trecut 60 de zile de la scadenta unor plati fata de creditori.
De multe ori se face confuzie intre faliment si insolventa, insa cele doua situatii sunt destul de diferite. Atunci cand intra in insolventa, o firma poate alege sa intre intr-o procedura de reorganizare. In schimb, falimentul poate fi considerat doar o varianta de insolventa, prin care se recurge la lichidarea averii debitorului pentru plata datoriilor si radierea lui de la Registrul Comertului.
Insolventa este reglementata in tara noastra prin Legea nr. 85/2014 si prin OUG 88/2018. Potrivit articolului 5 din aceasta lege, insolventa este o stare a patrimoniului unui debitor care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor. De asemenea, articolul 3 al Legii 85 ne spune ca firmele care pot intra in insolventa sunt regiile autonome, profesionistii si toti cei care exploateaza o intreprindere comerciala. In schimb, procedura de insolventa nu poate fi aplicata in cazul celor cu profesii liberale, institutiilor de invatamant, intitutelor de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica ce apartin statului.
Exista doua tipuri de proceduri de insolventa: cea generala, respectiv cea simplificata. Procedura generala de insolventa implica trecerea la reorganizarea judiciara si incercarea de redresare a companiei, in timp ce procedura simplificata de insolventa presupune intrarea directa a debitorului in faliment, cu respectarea unor conditii.
Intrand in insolventa, debitorul poate alege sa propuna sau sa negocieze cu judecatorul un plan de redresare financiara. In cazul in care nu reuseste sa se repuna pe picioare, dupa trei ani debitorul va intra in cele din urma in faliment. Totodata, exista si o a doua situatie in care debitorul poate adopta un plan de redreare in urma caruia sa reuseasca sa isi redreseze firma. Evident, exista si cea de-a treia situatie, cea mai nefericita dintre toate, in care debitorul intra in faliment fara a mai avea sansa de a redresa situatia.
Chiar daca o firma intra in insolventa, drepturile salariatilor si salariile lor nu trebuie sa fie afectate. In conformitate cu Codul Muncii si cu contractele colective sau individuale de munca, angajatii isi pastreaza drepturile si salariile. In plus, angajatorul nu are posibilitatea de a recurge la micsorari drastice de salarii sau la concedieri in masa. Totodata, concedierile legale sunt limitate, cei afectati urmand sa fie sprijiniti prin masuri sociale (compensatii, asigurarea unui sprijin pentru recalificare sau reconversie profesionala si asa mai departe).
Trebuie mentionat, de asemenea, faptul ca angajatii au dreptul de a solicita chiar ei initierea procedurii de intrare in insolventa a firmei pentru care lucreaza. Acest lucru poate fi facut in acele cazuri in care angajatii nu isi primesc salariile pe o perioada mai mare de timp. Intr-un asemenea context, ei pot actiona in calitate de creditori ai companiei si pot solicita demararea procedurii de insolventa.
Nu in ultimul rand, mai trebuie spus ca angajatii reprezinta al treilea tip de creanta pe care un debitor il are, dupa Fisc si dupa firmele creditoare. In cazul in care nu isi mai pot recupera banii, angajatii pot apela la Fondul de Garantare pentru Plata Creantelor Salariale, aceasta institutie putand acorda despagubiri in valoare de pana la trei salarii medii brute.
Citeste si: Meserii de viitor. 10 cele mai bine platite profesii din lume
Sursa foto: pixabay.com
Ultimele NOUTATI
Secretele freelancingului de succes: cum poti sa faci bani online fara experienta anterioara
Premiile Comertului Online Romanesc acordate in cadrul editiei de 19 ani a Galei Premiilor eCommerce
Nu ai bani de chirie? Iata cum poti negocia cu proprietarul, desi ai contract deja semnat
4 mari greseli pe care le fac toti oamenii saraci cand vine vorba de bani – si cum sa le eviti!
Cum sa platesti cu 50% mai putin la intretinere in aceasta iarna. Furnizorii nu vor sa stii cum!
Partenerii nostri
Documente necesare pentru decontarea diurnei si a cheltuielilor de transport si cazare
Concediere pentru inaptitudine medicala - PROCEDURA explicata de specialisti
Ministrul Muncii: Reducerea deficitului de forta de munca este prioritara
Incasare in numerar PFA: este obligata sa achizitioneze casa de marcat?
[INFOGRAFIC] PFA in sistem real vs. PFA la norma de venit: ce taxe si impozite datoreaza in 2024
Reevaluarea imobilizarilor corporale: GHID complet de teorie si practica
Somajul tehnic, ca solutie pentru reducerea costurilor: ce trebuie sa stii
Adeverinta vechime in munca MODEL
Demisie dupa prima zi la locul de munca. "Suntem obligati sa-i platim persoanei ziua respectiva?"
Te-ar putea interesa si
Nu ai bani de chirie? Iata cum poti negocia cu proprietarul, desi ai contract deja semnat
4 mari greseli pe care le fac toti oamenii saraci cand vine vorba de bani – si cum sa le eviti!