O metoda de a scapa de un angajat nedorit

O metoda de a scapa de un angajat nedorit companiifirmeangajatidemisieantreprenoriat

Atunci cand un sef vrea sa scape de un angajat pe care nu-l simpatizeaza, lucrurile devin foarte sensibile. Si asta deoarece nu poti sa concediezi pe cineva doar pentru ca nu-ti place mutra lui, Codul muncii enumera foarte clar situatiile (putine) in care se poate se poate lua masura concedierii. Si-atunci seful in cauza apeleaza adesea la ceea ce se numeste hartuire morala.
Ce inseamna hartuire morala?
Este vorba despre o suma de abuzuri comportamentale pe care un manager le face in relatia cu unul dintre subordonatii sai. De exemplu:

• il intimideaza prin limbaj sau gesturi
• il ameninta
• il supravegheaza excesiv
• ii aplica un tratament diferentiat fata de celorlalti angajati
• il discrediteaza, raspandind informatii false despre el
• il impovareaza cu sarcini foarte multe sau, din contra, nu ii da deloc sarcini, cu intentia de a-l vaduvi de interactiunea cu colegii sai si de a-l izola.

Scopul acestor abuzuri? Sa-l determine pe angajatul in cauza sa-si dea demisia, aceasta fiind solutia cu zero batai de cap pentru managerul respectiv.

Si, din pacate, strategia functioneaza de cele mai multe ori, ajutata substantial de faptul ca in Romania legislatia referitoare la hartuirea morala este destul de vaga.

Codul Penal are prevederi clare doar in ceea ce priveste hartuirea sexuala, la art. 223 (“pretinderea in mod repetat de favoruri de natura sexuala in cadrul unei relatii de munca sau al unei relatii similare, daca prin aceasta victima a fost intimidata sau pusa intr-o situatie umilitoare”), dar nu zice nimic despre posibilele abuzuri facute de superiori sau colegi la locul de munca.

Iar Codul Muncii este la fel de vag. El contine doar niste principii generale care ar putea sa se aplice (oarecum) hartuirii, cum ar fi acelea ca relatiile de munca se bazeaza pe consensualitate si buna credinta sau ca salariatul are dreptul la demnitate in munca si la securitate si sanatate in munca.

Si ca si cum toate astea n-ar fi fost de ajuns, mai intervine un aspect: ca sa poata fi considerat hartuire, un comportament nepotrivit trebuie sa dureze o perioada mai lunga de timp, sa aiba in mod clar un caracter intentionat si sistematic. Un incident izolat nu este hartuire, el se solutioneaza altfel (prin prevederile regulamentului intern, de exemplu), dar nu va putea face niciodata obiectul unei plangeri in instanta pentru hartuire.

Hartuirea, de altfel, este foarte greu de dovedit. Victima trebuie sa aiba mesaje pe e-mail, sms-uri, fotografii, inregistrari video, declaratii de la colegii de serviciu, certificate medicale – altfel nu poate proba nimic. Acesta este si motivul pentru care sunt atat de putine actiuni promovate in instanta si atat de putine admise.

Singura situatie mai clara este, cum spuneam, cea a hartuirii sexuale, cand victima se poate adresa direct instantei de judecata si organelor de urmarire penala. Potrivit Codului Penal, aceasta infractiune - care consta in amenintarea sau constrangerea unei persoane in scopul obtinerii de satisfactii de natura sexuala, de catre o persoana care abuzeaza de functia sa la locul de munca - se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 1 an sau cu zile-amenda.

Desigur, exista si posibilitatea ca si hartuirea morala la locul de munca sa fie dovedita, caz in care angajatul poate cere despagubiri in instanta sau reincadrarea pe postul ocupat anterior (in situatia in care abuzurile au dus la pierderea respectivului post). Dar cine isi doreste sa se intoarca intr-un mediu de lucru care s-a dovedit atat de nociv si unde, eventual, s-o ia de la capat si sa treaca din nou prin stresul hartuirii?

Citeste si: Reduceri pentru contribuabili: obligatiile fiscale achitate pana la 15 decembrie scad cu 10% sau 5%

Sursa foto: pexels.com