Pandemic business: Companiile sunt nevoite sa isi reevalueze stimulentele si cultura muncii
pandemic businesscompaniifirmecultura organizationala
Criza sanitara continua sa transforme lumea afacerilor fata de modelul clasic pe care il stiam cu totii inaintea aparitiei momentului Covid-19. Firmele sunt supuse unor provocari ce pot fi depasite doar prin adaptare, iar adaptarea presupune schimbare, inovare, deschidere catre nou si, uneori, risc.
Una dintre provocarile pe care le au firmele in aceasta perioada vizeaza reevaluarea stimulentelor pentru angajati si a culturii muncii, in contextul in care angajatii lucreaza remote, iar cladirile de birouri sunt goale.
Cafeneaua de la parterul cladirii, sala de relaxare, gustarea gratuita, apa de la dozator sau peretii de alpinism care usurau o zi de lucru a angajatilor in cladirile de birouri ale firmelor sunt astazi istorie. Angajatii lucreaza de acasa, cladirile sunt goale, iar stimulentele raman nefolosite.
Cultura muncii nu mai poate fi aceeasi, in pandemie, si, probabil, nu va mai fi la fel niciodata, dupa ce aceasta va trece.
Stimulentele oferite angajatilor au rolul de a eficientiza munca acestora, de a-i mentine intr-un echilibru psihic, de a le oferi motive in plus fata de remuneratia salariala pentru a-si mentine vii motivatia, atentina si interesul pentru munca lor.
Pandemia a anulat, fara sa ceara acordul managerilor si angajatilor, marea parte a acestor stimulente, mai ales ale celor puse la dispozitie in cladirile de birouri.
Or, fie ca lucreaza de acasa, fie ca lucreaza propriu-zis in birouri, angajatii au nevoie de aceleasi componente pentru a functiona la capacitate optima, astfel incat munca lor sa fie productiva si sa aduca plus valoare.
Din acest motiv, pandemia forteaza mana managerilor de a reevalua stimulentele pentru angajati. Desi din punct de vedere economic pot exista probleme, e important sa se gaseasca cai de mijloc, care pot fi implementate fara eforturi financiare mari, si care ofera si angajatilor un anumit grad de satisfactie si care, mai mult decat atat, au rolul de a tine echipa unita si de a mentine senzatia de uniune a firmei, atunci cand fiecare membru al echipei e raspandit in cate o parte a orasului, a tarii sau a lumii.
Spre exemplu, nu mai poate fi folosita sala de relaxare cu jocuri video, masa de tenis, biliard si darts din cladirea de birouri, pentru ca angajatii fie lucreaza de acasa, fie evita sa mai interactioneze atunci cand vin efectiv la serviciu. In regula, dar pot exista vouchere la abonamente pe platformele de streaming media. Si lista exemplelor poate continua.
De asemenea, dincolo de relatia manager-angajat, companiile se afla si in fata unei mari provocari pentru existenta proprie: SPATIILE DE BIROURI
De opt luni, birourile din aproape toata lumea sunt in mare parte goale. Cladirile de sticla dotate cu sali de sport, saloane de cocktailuri, cafenele, erau menite a fi un stimulent pentru recrutare, astfel de facilitati sunt menite sa incurajeze un simt palpabil al culturii companiei, care diferentiaza anumite companii de turma.
Astazi, cand angajatii isi desfasoara munca de acasa, aceste facilitati nu doar ca sunt inutile, dar insemana costuri suplimentare cu o cladire neutilizata.
Unii manageri se pot gandi ca renunta pur si simplu la ele. Gasesc alte cladiri fara aceste beneficii si punct. Problema este ca aceste spatii personalizate cu facilitati menite sa ajute la recrutare si sa mentina viu interesul propriilor angajati, nu sunt doar atat. Ele sunt esenta culturii companiei si birourilor respective. Odata disparute, se pierde si identitatea si sentimentul apartenentei in randul angajatilor.
Din acest motiv, deciziile corecte nu sunt cele radicale, de renuntare pur si simplu la anumite practici care contureaza cultura firmei, ci adoptarea unei abordari de tranzit: aplicarea unor alte facilitati, care sa le inlocuiasca pe cele devenite inutilizabile si care sa produca in continuare aceleasi efecte: sa inglobeze cultura firmei si sa mentina echipele motivate.
Pe de alta parte, cultura organizationala a companiei trebuie revizuita cu mare atentie si tinand cont si de alt aspect: cel al faptului ca multor angajati li s-a schimbat viziunea despre munca odata cu trecerea la munca remote.
Spre exemplu, daca inainte de pandemie multora li se parea atractiv sa aiba o sala de meditatie la birou unde sa se relaxeze, odata cu venirea pandemiei si implementarea muncii de acasa, au observat ca acel timp de relaxare petrecut practic tot la serviciu, poate fi petrecut mai degraba in familie, fara ca munca sa fie afectata in vreun fel.
Astfel, multi angajati se vor intoarce la birouri mai putin incantati de facilitatile vechi oferite in cladirile de birouri inainte de pandemie si vor vrea, in schimbul bauturilor reci de la dozator, poate mai multa flexibilitate in programul de lucru.
Din acest motiv, managerii nu ar trebui sa vada schimbarea pe care o au in fata ca pe ceva costisitor din punct de vedere financiar. Pentru ca pandemia ne-a aratat tuturor, ca viata este scurta si ca merita savurata bucata cu bucata, din lucruri marunte. Astfel, pe manageri ii vor costa timp, resurse si pricepere sa modeleze targeturile business-ului pe conceptul nou de munca cu care se intorc angajatii din Work From Home, si poate foarte putine resurse financiare ...
Citeste si: 3 strategii pentru a fi mai eficient in munca de acasa
Un produs media marca Rentrop&Straton 
