Pentru a face afaceri ai nevoie de relatii. Adevarat sau fals?
“Cele mai bune afaceri se fac la golf, la tenis si la vanatoare.†A spus-o Ion Tiriac la un moment dat, pe post de explicatie (?) pentru macelurile de mistreti organizate la Balc, intru placerea unor politicieni si oameni de afaceri cu greutate.
Las deoparte vanatoarea in sine, ca activitate recreativa. Mi se pare o tampenie. (Vorba unui personaj dintr-un serial TV: “Nu inteleg cum poti sa zbori creierii unei caprioare si sa numesti asta sport.”) Pun in schimb accentul pe afirmatia propriu-zisa, pentru ca ea intareste o opinie des intalnita in Romania: aceea ca pentru a face afaceri ai nevoie de relatii.
Este o opinie care la nivelul omului de rand suna cam asa: daca nu cunosti persoanele potrivite, care sa te ia si pe tine in combinatii profitabile sau care macar sa-ti faciliteze accesul la banul public, nu ai nici o sansa.
Iar exemple de combinatii profitabile omul de rand are destule, toate furnizate de cei aproape 30 de ani de tranzitie: un schimb avantajos de terenuri cu Statul, o licitatie trucata pentru o lucrare finantata de la buget, o privatizare pe 1 leu care-ti aduce active de milioane, contracte fictive de consultanta platite din bani publici – adica lucruri pentru care, in mod evident, ai nevoie de relatii.
OK, se pot castiga bani si asa, doar ca e o mica problema: exemplele enumerate mai sus nu sunt afaceri. Ci doar niste aranjamente ordinare sau chiar furturi propriu-zise.
O afacere in adevaratul sens al cuvantului nu are nevoie de o alta relatie in afara de cea directa, cu clientul - lucru valabil mai ales in cazul afacerilor mici care, din punctul meu de vedere, constituie adevaratele afaceri. Tu si clientul. Cerere si oferta in stare pura.
A, daca e vorba de sifonat banul public sau de alte inginerii financiare – acolo, intr-adevar, ai nevoie de relatii. Dar sa avem bunul simt sa nu numim aceste mizerii afaceri.
Sursa foto: www.pexels.com