Salariile pe santiere cresc mai rapid decat cele pentru munca in birou
salariimajorari salarialesalarii constructiisalarii la birou
O analiza interesanta a expertilor XTB Romania scoate la iveala detalii neasteptate de pe piata muncii, in sensul in care se pare ca viteza de crestere a salariilor in industrie, constructii, turism a depasit-o pe cea a salariilor pentru slujbe de birou in ultimii doi ani in SUA. Pentru camasile albastre veniturile au crescut cu 14,7% intre 2020 si 2022, fata de 7,5% pentru gulerele albe.
Potrivit lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB Romania, aceasta tendinta poate fi explicata prin raportul dintre cerere si oferta, mai favorabil
angajatilor din productie si alte sectoare ce presupun cu preponderenta munca fizica. Diminuarea imigratiei in SUA si alegerea de a iesi mai devreme la pensie, din timpul pandemiei, au accentuat dificultatea de a gasi angajati potriviti in sectoarele cu venituri mai mici. In plus, mobilitatea mai mare a salariatilor a generat oferte competitive la schimbarea locului de munca. Castigul mediu orar a depasit inflatia in ultimele trei luni in SUA, trend sustinut de segmentul cu venituri reduse.
„Totusi, trebuie avut in vedere faptul ca punctul de plecare este diferit, baza mai mica facand ca, in ciuda ritmului de crestere mai ridicat, salariul unui angajat din IT sa fie cu 47,9% mai mare decat cel al unui lucrator din industrie in iulie, usor in scadere de la 49,9% diferenta in iulie 2022. Daca privim la salariile din domeniile IT si financiar fata de cele din industrie si ospitalitate, raportul devine si mai mare. Diferenta inregistreaza o valoare de 65,1% pentru datele din luna 2023, in comparatie cu procentajul de 67,3% inregistrat in luna iulie a anului precedent”, precizeaza analistul XTB Romania.
Diferenta de ritm dintre categorii ar putea fi accentuata in prima instanta de dinamica recenta, desi efectele de durata ale avansului tehnologic sunt dificil de estimat. Inteligenta artificiala pune in pericol mai ales locurile de munca din birouri, in timp ce, deocamdata, cele care implica munca fizica sunt mai bine adapostite.
O distributie inegala a ofertei de absolventi de facultati in raport cu lucratorii din industrie sau cu cei cre practica meserii „manuale” genereaza consecinte resimtite din ce in ce mai intens in ultimii ani, atat in SUA, cat si in state europene vestice (intre care Germania), sau estice, inclusiv in Romania.
Desi migratia fortei de munca dinspre est inspre vestul european a solutionat temporar nevoile economiilor vestice, orientarea spre servicii si munca de birou in detrimentul scolilor ce pregatesc forta de munca pentru industrie sau meserii cu aplicabilitate fizica produce repercusiuni si in Europa de Vest. Chiar si Germania, unde profilul scolilor vocationale e mai puternic decat in restul Europei, se confrunta cu un deficit de forta de munca.
O astfel de pozitionare in privinta neadaptarii absolventilor la nevoile din piata muncii se simte si in SUA, dar mai putin acut.
In Romania, deficitele sunt accentuate de ponderea tot mai redusa a absolventilor de liceu si de migratia fortei de munca. La acestea se adauga si asimetria dintre solicitarile pietei si oferta din invatamant - trend observat si in vestul Europei.
Pe plan mioritic, salariul mediu brut atingea in iunie 6.854 lei pentru industrie, 15.110 lei in informatii si comunicatii (in special zona de IT) si 12.948 lei in intermedieri financiare si asigurari. Cu 2 ani mai devreme, salariul brut era 5321 lei in industrie, 11.481 lei in IT si 9.720 lei in domeniul financiar. Daca in informatii si comunicatii salariile erau in iunie 2021 cu 115,7% mai mari fata de industrie, diferenta a crescut la 120,5% in iunie anul acesta.
Desi insuficient surprinsa statistic, dificultatea de a gasi „meseriasi” precum electricieni, instalatori, zugravi se oglindeste in tarifele practicate si veniturile care inchid tot mai mult din diferenta fata de slujbe din IT sau finante. Insa raspunsul mai lent, deocamdata, din alte domenii a permis accentuarea diferentelor veniturilor IT versus industrie. „Este posibil ca acest trend sa se inverseze, si in Romania, in cele din urma, dar cu diferenta in valoare absoluta foarte larga, ajustarile ar putea fi vizibile doar dupa un timp indelungat”, spune Claudiu Cazacu.
Progresul inteligentei artificiale continua, iar OpenAI a anuntat recent dezvoltarea unei versiuni Enterprise a ChatGPT destinata companiilor. Va opera mai rapid si va adresa ingrijorarile despre utilizarea datelor firmelor, cu promisiunea ca ele nu vor intra in corpusul modelului utilizat astfel incat sa devina, in mod indirect si fara consimtamantul proprietarilor, informatii publice sau accesibile altor utilizatori.
Astfel, ar putea fi accelerata adoptarea AI de catre companii, efectul fiind inmultirea aplicatiilor practice ale AI. Complexitatea problemelor ce pot fi abordate este in crestere, dar raman lacune importante in ceea ce priveste completitudinea si corectitudinea raspunsurilor.
Potrivit unui studiu al IBM, 40% din forta de munca va avea nevoie sa invate noi abilitati profesionale in urmatorii 3 ani pentru a tine pasul cu schimbarile din piata.
„Cifrele sunt subiect de intensa disputa in mediul academic, insa este destul de clar ca transformari majore urmeaza, iar amenintarea e mai mare pentru serviciile livrate din birouri decat pentru cei care lucreaza fizic. Pentru o vreme, si dincolo de exceptii din zonele foarte specializate, la nivel global veniturile gulerelor albastre se pot revigora mai rapid decat cele ale gulerelor albe”, precizeaza analistul XTB Romania.
Foto: manager.ro
Un produs media marca Rentrop&Straton 
