Schimbare radicala pentru salarii: gata cu inechitatile la castiguri intre femei si barbati
inechitati salarialeinechitate salariala
Vesti bune privind echitatea salariala intre angajatii femei si barbati! Autoritatile europene (Parlamentul European si Consiliul) au adoptat, pe 10 mai anul acesta, Directiva (UE) 2023/970, care, potrivit unei analize EY Romania, "reprezinta o initiativa majora in cadrul eforturilor de combatere a inegalitatilor de gen".
Oricat de incredibil ar parea, pe piata muncii din zilele noastre inca exista inechitati salariale intre femei si barbati. Potrivit statisticilor furnizate de Eurostat, observam ca o femeie din Uniunea Europeana obtine, in medie, pe ora un salariu cu aproximativ 12,7% mai mic decat cel al unui barbat.
Claudia Sofianu, Partener, liderul departamentului de Impozit pe venit si contributii sociale, EY Romania, ne explica pe larg impactul acestei masuri: Scopul acestei noi reglementari europene este de a consolida aplicarea principiului egalitatii de remunerare pentru aceeasi munca sau pentru munca de aceeasi valoare intre femei si barbati. Prin intermediul unor mecanisme de transparenta salariala si prin asigurarea conformitatii cu legea, aceasta directiva are potentialul de a provoca transformari semnificative in societatea noastra. Obiectivele noului act european sunt eliminarea disparitatilor salariale si promovarea justitiei sociale.
Misiunea directivei consta in asigurarea aplicarii eficiente a principiului egalitatii de remunerare in Uniunea Europeana, in conformitate cu valorile fundamentale ale drepturilor omului si egalitatii de gen, actiune ce este parte integrata din Obiectivele de Dezvoltare Durabila ale Organizatiei Natiunilor Unite. Datele actuale furnizate de Eurostat evidentiaza discrepante notabile in sectorul financiar din Uniunea Europeana, cu procente de 34% in cazul Lituaniei (cel mai ridicat) si 32% in cazul Romaniei.
Realizand o analiza sectoriala, se constata ca Romania inregistreaza cele mai mici diferente in sectoarele de electricitate si gaz (2,1%), in timp ce in domeniile profesionale si stiintifice exista cifre negative, insemnand ca femeile castiga, in medie, cu 0,2% mai mult pe ora decat barbatii. Principalele prevederi ale directivei includ cerinte referitoare la transparenta salariala si raportarea datelor de gen, protectia angajatilor impotriva discriminarii salariale, precum si promovarea schimbului de bune practici intre angajatori si sindicate. Aceste masuri au ca scop obtinerea unei mai mari claritati si responsabilitati in ceea ce priveste remuneratia, identificarea inechitatilor salariale si stabilirea unor masuri adecvate pentru corectarea lor.
Din perspectiva legislativa, este important de mentionat ca statele membre trebuie sa puna in aplicare aceasta directiva pana la data de 7 iunie 2026. In urma implementarii, angajatorii vor fi obligati sa asigure transparenta salariala, sa raporteze datele salariale si sa elimine orice forma de discriminare salariala intre femei si barbati. Acest lucru presupune ca angajatorii vor trebui sa ofere informatii clare si accesibile cu privire la criteriile de stabilire a remuneratiei, astfel incat angajatii sa poata verifica daca primesc o remuneratie egala pentru aceeasi munca sau pentru o munca de aceeasi valoare. In plus, Directiva impune companiilor sa analizeze si sa identifice eventualele disparitati salariale si sa ia masuri pentru a le elimina. Din ratiuni de confidentialitate, angajatorii pot solicita sa fie restrictionata utilizarea informatiilor obtinute despre salarii pentru a se asigura ca dreptul la egalitate de remunerare este respectat.
Discrepantele salariale de gen au reprezentat o problema amplu discutata si au avut un impact semnificativ asupra societatii noastre. Datele inregistrate la nivel european in 2021 releva variatii in aceste diferente de remunerare in cadrul Uniunii Europene, cu cea mai mare discrepanta in Estonia, unde procentul ajunge la 20,4%. Romania se afla pe un onorabil loc doi in ceea ce priveste discrepantele salariale, cu un procent de 3,6%, in timp ce Luxemburg ocupa primul loc, unde femeile castiga cu 0,2% mai mult decat barbatii. De asemenea, diferentele salariale variaza in functie de mediul de activitate, referindu-ne aici la mediul privat si cel public. In cazul Romaniei, un barbat castiga cu 1,7% mai mult pe ora in mediul public, in timp ce in mediul privat diferenta este de 10,2%. La nivel european, cea mai mare discrepanta in mediul public se observa in Ungaria (17,2%), iar in mediul privat in Germania (22,1%).
Pe parcursul istoriei, femeile au fost adesea remunerate in mod nedrept in comparatie cu barbatii pentru aceeasi munca sau munca de aceeasi valoare. Aceste diferente evidente in remunerare intre barbati si femei au perpetuat inegalitatile si stereotipurile de gen, marginalizand si limitand progresul femeilor in sfera profesionala, polarizand in acelasi timp societatea. Initiativele anterioare de combatere a disparitatilor salariale, fie la nivel european, fie la nivel national, au fost implementate, dar provocarile persistente au cerut o actiune mai ferma pentru a aborda aceasta problema complexa.
Istoricul institutional european ne arata ca UE a luat masuri in acest sens: a adoptat legi, a emis recomandari, a facut schimburi de bune practici si a oferit finantari pentru sprijinirea actiunilor statelor membre. Curtea Europeana de Justitie a conturat conceptele politicilor europene privind egalitatea de gen, iar Parlamentul European a adoptat constant materiale referitoare la problema in cauza, solicitand in nenumarate randuri imbunatatirea egalitatii.
Cauzele aparitiei diferentelor salariale
Regasim multiple motive pentru care exista o discrepanta in remuneratia dintre femei si barbati. Unul dintre acestea este implicarea femeilor intr-un numar mai mare de ore de munca neremunerata, cum ar fi ingrijirea copiilor sau menajul casnic, ceea ce reduce timpul disponibil pentru munca remunerata. Potrivit statisticilor din 2022, aproape o treime dintre femei (28%) lucreaza cu jumatate de norma, in timp ce doar 8% dintre barbati lucreaza cu jumatate de norma. Daca luam in considerare atat orele de munca neremunerata, cat si cele remunerate, femeile depun mai multe ore de munca pe saptamana decat barbatii.
Responsabilitatile familiale au, de asemenea, un impact asupra alegerilor de cariera ale femeilor. Acestea intampina mai multe intreruperi in cariera decat barbatii, in special pentru a se ocupa de ingrijirea copiilor. In 2018, o treime dintre femeile angajate din UE au intrerupt lucrul din motive legate de ingrijirea copiilor, comparativ cu doar 1,3% dintre barbati. Astfel, alegerile de cariera ale femeilor sunt influentate de responsabilitatile familiale si de ingrijire. Un alt factor care contribuie la discrepanta salariala este reprezentat de faptul ca mai multe femei lucreaza in sectoare cu salarii mai mici, cum ar fi ingrijirea, sanatatea si educatia. Acest lucru conduce la o supra-reprezentare a unor pozitii de catre femei, care treptat devin feminizate, urmand ca mai tarziu sa fie sistematic subapreciate. In privinta segregarii sectoriale, datele Eurostat ne spun ca diferenta dintre cele doua grupe este de 24% in favoarea barbatilor.
Cu toate acestea, numarul femeilor in domenii precum stiinta, tehnologia si ingineria a crescut in ultimii ani, ele reprezentand acum 41% din forta de munca totala in aceste domenii in 2021. Totusi, femeile ocupa in continuare mai putine pozitii de conducere. In 2020, femeile reprezentau doar o treime (34%) dintre managerii companiilor din UE, in ciuda faptului ca ele reprezinta aproape jumatate din numarul total de angajati. In domeniul managerial, femeile se confrunta cu un dezavantaj semnificativ fata de barbati, castigand cu 23% mai putin decat acestia in aceleasi pozitii.
Factorii mentionati anterior indica faptul ca discrepanta de remuneratie intre femei si barbati nu poate fi atribuita unui singur motiv, ci este rezultatul unei combinatii complexe de elemente socio-economice, culturale si structurale. Pentru a reduce aceasta discrepanta, este necesara o abordare multidimensionala care sa abordeze egalitatea de gen in toate aspectele vietii, inclusiv impartirea responsabilitatilor familiale, accesul la educatie si formare profesionala, promovarea egalitatii in domeniile cu salarii mici si eliminarea stereotipurilor de gen in locurile de munca.
Principalele elemente propuse de Directiva
Pe langa impactul social pe care Directiva il genereaza, aceasta produce de asemenea importante efecte in materie de legislatie.
Astfel, conform articolului 5 din capitolul II al Directivei, candidatii la un loc de munca au dreptul de a primi informatii despre nivelul initial de remunerare sau intervalul salarial pentru postul respectiv, intr-un mod transparent si nediscriminatoriu. Angajatorii nu pot solicita informatii despre istoricul salarial al candidatilor.
La articolul 6, aflam ca angajatorii trebuie sa puna la dispozitia angajatilor criteriile utilizate pentru stabilirea remuneratiei, nivelurile de salarizare si politica de evolutie a salariilor. Aceste criterii trebuie sa fie obiective si nediscriminatorii din punct de vedere al sexului.
Conform articolul 7, lucratorii au dreptul de a solicita si primi informatii despre nivelul propriu de remunerare si nivelurile medii de salarizare pentru categoriile de lucratori care desfasoara aceeasi munca sau o munca similara. Aceste informatii trebuie furnizate in scris si intr-un termen rezonabil.
Articolul 9 mentioneaza ca angajatorii trebuie sa furnizeze informatii privind diferentele de remunerare intre lucratorii de sex feminin si masculin, inclusiv diferentele existente la nivelul componentelor complementare sau variabile ale remuneratiei. Aceste informatii trebuie raportate anual autoritatii competente si puse la dispozitia lucratorilor si reprezentantilor lor. La nivel european, in 2021, in pozitiile de management, femeile au reprezentat un procent usor mai mare de o treime – 35%. In nicio tara membra a Uniunii Europene, femeile nu reprezinta nici macar jumatate dintre pozitiile de management. Letonia este tara unde femeile au cea mai mare reprezentativitate in pozitii de conducere, 45,9%, pe cand in Romania femeile detin pozitii de conducere in procent de 35,8%.
Articolul 10 subliniaza ca statele membre trebuie sa se asigure ca angajatorii care raporteaza diferente semnificative de remunerare intre lucratorii de sex feminin si masculin efectueaza o evaluare comuna a remuneratiilor. Aceasta are scopul de a identifica si remedia diferentele de remunerare nejustificate prin criterii obiective si neutre din punctul de vedere al sexului.
In ceea ce priveste articolul 11, acesta este unul ce nu trebuie omis, pentru ca, in cazul companiilor cu un numar de angajati sub 250, statele membre trebuie sa ofere sprijin sub forma de asistenta tehnica si formare cu scopul de a ajuta aceste firme sa indeplineasca conditiile prevazute de Directiva in cauza.
Schimbarile provocate de directiva se vor resimti atat la nivel economic, cat si social. Intre cele doua paliere exista o relatie de interdependenta, astfel ca, daca am reduce diferentele de castiguri dintre femei si barbati, femeile nu s-ar mai gasi in pragul saraciei si al excluziunii sociale la varste inaintate si vor avea mai multi bani de economisit si de investit de-a lungul vietii. De exemplu, diferenta procentuala dintre pensia unei femei si cea a unui barbat a fost de 30% la nivel european in 2018. Strict economico-financiar, acest lucru ar creste baza fiscala si ar reduce povara asupra sistemelor de ajutor social. Studiile arata ca o reducere de un punct procentual in diferenta de remunerare ar duce la o crestere a produsului intern brut cu 0,1%.
Implementarea Directivei va implica o schimbare fundamentala in abordarea disparitatilor salariale de gen. Prin transparenta salariala si mecanismele de asigurare a respectarii legii, aceasta directiva reprezinta un pas semnificativ catre consolidarea egalitatii de remunerare intre barbati si femei. Va exista o mai mare responsabilizare a angajatorilor, o promovare a culturii organizationale bazate pe echitate si o sustinere activa a femeilor in atingerea independentei economice si profesionale. Prin aceste schimbari, vom construi treptat o societate mai justa si mai incluziva, in care fiecare individ, indiferent de gen, primeste recunoasterea si remuneratia corespunzatoare pentru munca sa.
Foto: manager.ro
Un produs media marca Rentrop&Straton 
