Despre teatre, muzee, biblioteci si alte cateva lucruri cu desavarsire nefolositoare

Portretul statistic al unei tari si al unui popor poate fi intocmit luand in calcul mai multi indicatori. Cei mai relevanti sunt, insa, cei care fac referire la consumul cultural. Fiindca, asa cum scrie si pe firma unuia dintre ministerele noastre, cultura este generatoare si pastratoare a identitatii nationale.

Conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica (INS), in cadrul raportului intitulat "Activitatea unitatilor cultural artistice in anul 2017", in anul de referinta functionau in Romania 9.594 de biblioteci, cu 238 mai putine decat in 2016 (biblioteci nationale, universitare, specializate, publice si biblioteci scolare).

Depozitul total de carte detinut de bibliotecile din Romania era de 163,3 milioane de volume, cu 1,175 milioane mai putin decat in anul 2016.

Numarul de cititori/ utilizatori ai bibliotecilor a fost, in 2017, de 3,248 milioane de persone, fata de 3,433 milioane in 2016, iar numarul volumelor imprumutate/ consultate a fot de 35,803 milioane, fata de 38,240 milioane in 2016.

Din numarul total de volume detinute, pe primul loc se gaseau bibliotecile scolare, cu 37,9% din fondul de carte al tuturor bibliotecilor din tara.

In anul 2017, numarul de volume noi care au intrat in colectiile bibliotecilor a fost de 1,812 milioane, mai putin cu 101 mii fata de anul 2016.

Conform datelor furnizate de Eurostat (institutul care se ocupa cu realizarea de statistici la nivelul Uniunii Europene) pentru anul de referinta,70% din populatia Romaniei nu a citit nicio carte in ultimele 12 luni, ceea ce situeaza tara noastra pe ultimul loc in randul celor 28 de state UE.

Masura apetitului romanilor pentru cultura, in general, rezulta si din urmatoarele cifre (Eurostat, pentru anul de referinta): doar 16% dintre români merg la cinema într-un an, 26% merg la un spectacol (teatru, concert, operă, balet) şi doar 18% vizitează un muzeu sau un sit istoric, ceea ce ne situeaza tot pe ultimul loc al UE.

Felul in care cei care administreaza tara (respectiv Guvernul) inteleg sa sprijine demersul cultural pentru a stimula consumul de cultura in randul populatiei poate fi ilustrat cu o cifra: bugetul alocat Culturii (exprimat ca procent din PIB), iar acest buget este de 0,097%. In toata perioada nilor 2016-2019, procentul din PIB alocat Culturii s-a situat sub 0,1%. Prin comparatie, bugetul Apararii, in aceeasi perioada, a fost de nu mai putin de 20 de ori mai mare.

Urmare a acestor politici de stimulare culturala de la nivel central, românii dedică doar 2% din totalul cheltuielilor unei gospodării achizitionarii de bunuri şi servicii culturale (locul 4 de la coada clasamentului UE).

In ceea ce priveste numarul locurilor de munca din domeniul cultural, Romania se situeaza tot pe ultimul loc intre tarile UE, cu un procent de 1,6% din totalul locurilor de munca.

Sa revenim la datele furnizate de INS (valabile pentru anul 2017).

In anul de referinta, in Romania functionau un numar de 440 de muzee (cu 3 mai putin decat in 2016). In numarul total al muzeelor sunt incluse si gradinile botanice, gradinile zoologice, acvariile si rezervatiile naturale.

Numarul total de vizitatori pe care i-au avut muzeele din Romania a fost in crestere: 15,941 milioane de vizitatori in 2017 fata de 14,197 milioane in 2016.

Prin comparatie, Muzeul Luvru a avut in anul 2018 un numar de 10,2 milioane de vizitatori, iar Catedrala Notre Dame a fost vizitata de 13 milioane de oameni.

In 2017 functionau in Romania 160 de teatre (dramatice, papusi si marionete, opera,opereta, dans, filarmonici etc.) cu 7 mai putin decat in 2016. Numarul total de spectatori a fost in crestere: 6,425 milioane in 2017 fata de 5,749 milioane in 2016 (INS).

Lasam cifrele de mai sus asa cum sunt, fara sa le comentam in niciun fel. O vom face, insa, la sfarsitul lunii iunie, cand INS va da publicitatii o noua editie a studiului "Activitatea unitatilor cultural artistice", cu date pentru anul 2018.

Sursa foto: pexels.com