De unde a aparut obiceiul sarutatului sub vasc si care e semnificatia sa
traditiilegendeobiceiurisarutul sub vasc
Multe traditii avem de Anul Nou, fie ca vorbim despre noaptea trecerii dintre ani, fie ca ne referim la prima zi a noului an, traditiile sunt foarte bogata si abunda de semnificatii stramosesti, care mai de care mai impresionante si cu profunde ramificatii spirituale. Un obicei raspandit in toata Romania, dar si in randul altor popoare, este sarutatul sub vasc, in noaptea dintre ani. De unde vine el si ce semnificatii are?
Obiceiul de astazi isi are originea in mitologia germana, stramosii nostri crezand ca vascul este o planta miraculoasa cu puteri tamaduitoare. Se spune ca druizii si celtii isi hraneau animalele cu vasc, pentru a deveni fertile si sanatoase.
In fapt, vascul este o planta sacra in intreaga mitologie europeana, considerata a fi simbol al puritatii, aparatoare a dragostei, familiei si a casei.
Celtii au fost cei care au initiat un adevarat cult al acestei plante pe care o considerau de esenta divina. In viziunea lor, cel mai pretios vasc era cel crescut pe stejar — il numeau ”lacrima stejarului” si insoteau culegerea unui astfel de vasc de ceremonii fastuoase. Druizii, preotii celti invesmantati in alb, taiau vascul numai cu o secera de aur, si-l inveleau apoi cu grija intr-o mantie alba. Cu acel prilej se adunau ofrande si se jertfeau doi tauri albi, inaltandu-se rugi catre zeii atotputernici, pentru a fi indepartate duhurile rele, potrivit volumului ”Cartea de Craciun” de Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997.
Traditia straveghe mai spune ca zeita Frigga, cea care era zeita dragostei, a avut un fiu pe nume Balder, zeul pamantului. Balder ar fi visat ca va muri, lucru ce a inspaimantat-o pe mama sa, Frigga, care, insa, nu a putut opri nenorocirea. Fiul sau a fost ucis de o sageata din vasc, de Zeul Raului, Loki, insa lacrimile albe ale zeitei l-au readus la viata, iar ea a binecuvantat planta. Astfel, vikingii credeau ca vascul are puterea de a invia mortii.
Tot din mitologie se spune ca, daca doi dusmani se intalneau, intamplator, sub vreun pom in care era vasc, ei se impacau, recunoscand asftel magia plantei si puterea ei miraculoasa.
Legenda sarutatului sub vasc a aparut, insa in timpuri stravechi, in cultura anglo-saxona si spune ca, daca un cuplu sa saruta sub vasc, in seara de Anul Nou, va avea o relatie trainica, fericita si vor da nastere la prunci sanatosi, vascul fiind considerat din timpuri stravechi un leac pentru infertilitate, fiind folosit in timpuri stravechi, inclusiv in ritualurile de casatorie, pentru un camin trainic.
In unele zone din Anglia, vascul trebuia sa fie ars dupa 12 zile, daca niciunul din cuplurile care s-au sarutat sub el nu se casatoresc.
Traditia populara spune ca fetele prinse la sarutat sub vasc, nu au voie sa refuze flacaii. Daca ii refuza, atunci fetele nu vor avea in noul an parte de iubire si nu vor putea lega o poveste de dragoste cu niciun pretendent. De asemenea, se spune ca fetele care raman nesarutate sub vasc, nu isi vor gasi alesul inimii nici in anul care vine.
In obiceiurile stravechi ale romanilor se mai obisnuia ca tinerii sa se logodeasca printr-un sarut sub vasc. Ritualul avea puternice semnificatii spirituale si era considerat o logodna in adevaratul sens al cuvantului.
Totodata, legendele stramosesti spun ca, in perioada Sarbatorilor de iarna, vascul atarnat deasupra usii aduce noroc in casa, bunastare si fericire, fiind si un simbol al pacii si armoniei.
Citeste si:
Un produs media marca Rentrop&Straton 
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML