Solstitiul de vara 2019: Astazi este mai lunga zi din an si inceputul verii astronomice
solstitiu vara 2019solstitiu 2019vara astronomicatraditiiobiceiurisarbatori
Astazi, 21 iunie 2019, este e momentul solstitiului de vara, care marcheaza inceputul verii astronomice. Cu aceasta ocazie, vom avea parte de cea mai lunga zi din an.
Solstitiu vara 2019: Ce se intampla in Univers astazi?
In astronomie, se numesc solstitii cele doua momente din an cand planul determinat de centrul Soarelui si de axa de rotatie a Pamantului este perpendicular pe planul orbitei Pamantului. In cele doua momente ale anului unghiul facut de razele soarelui cu orizontul la amiaza este cel mai mare (vara) sau cel mai mic (iarna) din an. Variatia acestui unghi in cursul anului se explica prin aceea ca axa de rotatie a Pamantului nu este perpendiculara pe orbita lui.
Vineri va debuda solstitiul de vara in emisfera nordica, adica inceputul verii astronomice. In preajma acestei date, la trecerea meridianului, Soarele se ridica deasupra orizontului la unghiul maxim, iar intervalul diurn are durata maxima. Simultan, in emisfera sudica are loc solstitiul de iarna, adica inceputul iernii astronomice, cand inaltimea Soarelui deasupra orizontului si intervalul diurn sunt minime (la sud de cercul polar de sud soarele nu rasare si se afla la unghiul maxim sub orizont).
Concret, solstitiul de vara 2019 se va produce pe 21 iunie la ora 18:54. Potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din Bucuresti, in jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomica a Soarelui este de 90°, fiind momentul solstitiului de vara, care marcheaza inceputul verii astronomice.
Dupa momentul solstitiului de vara, durata zilei va incepe sa scada, iar a noptii sa creasca, timp de 6 luni, pana la 21 decembrie, momentul solstitiului de iarna. In emisfera sudica a Pamantului fenomenul se deruleaza in sens invers.
Solstitiu vara 2019: Inca din vremuri antice, momentul a fost asociat cu diverse traditii si obiceiuri
Majoritatea culturilor din intreaga lume confera acestui moment calendaristic o importanta aparte, asociindu-l cu diverse traditii si obiceiuri, inca din timpuri stravechi. Unele dintre acestea s-au pastrat si in zilele noastre, si chiar si noi, romanii, avem anumite ritualuri pe care le urmam in ziua aceasta, despre care vom vorbi in randurile urmatoare.
Daca astazi sarbatorim momentul urmand unele ritualuri derivate mai degraba din alte traditii asociate cu Soarele si astronomia, in vechime, solstitiul de vara era folosit pentru a calcula momentele importante privind muncile agricole. De asemenea, era o perioada foarte populara din an pentru a organiza nunti.
La noi, solstitiul de vara este asociat cu sarbatoarea Sanzienelor, cunoscuta in popor si ca Dragaica, celebrata pe 24 iunie. Asociate la randul lor sarbatorii crestine a Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, Sanzienele isi au originea intr-un stravechi cult solar si poarta in unele locuri si numele "Cap de vara". Sarbatoarea Sanzienelor mai este denumita in popor si "Amutitul cucului". Aceasta pasare canta doar trei luni pe an, de la echinoctiul de primavara (in jurul datei de 21 martie) pana la solstitiul de vara sau de Sanziene, pe 24 iunie. Se spune in popor ca, daca cucul inceteaza sa cante inainte de Sanziene, inseamna ca vara va fi secetoasa.
In China antica, ceremonialul solstitiului de vara consta intr-o sarbatoare dedicata pamantului, fortei feminine si pricipiului Yin. In mod complementar, solstitiul de iarna era rezervat sarbatoririi cerurilor, fortei masculine si principiului Yang.
In Roma antica, festivalul Vestalia, dintre 7 si 15 iunie, era dedicat zeitei romane a caminului, Vesta. In aceasta perioada, femeile maritate aveau voie sa intre in templul zeitei, in restul anului el putand fi frecventat numai de fecioarele vestale.
Stravechii pagani din Europa (triburile celtice, slave sau germanice) sarbatoreau solstitiul de vara cu focuri de tabara. Noaptea solstitiului era specifica festivalurilor focului si magiei de dragoste, oracolelor iubirii si divinatiei. Se credea ca lanurile de cereale vor creste pana la inaltimea la care sareau peste foc cuplurile de indragostiti. Prin intermediul puterilor magice ale focului, fetele isi ghiceau viitori soti si, in acelasi timp, flacarile alungau demonii si spiritele rele.
In vechea Galie, actuala Franta, avea loc sarbatoarea Eponei, zeita fertilitatii si protectoarea cailor, in timp ce in zonele populate de triburile germane, slave si celtice se aprindeau focuri uriase. In America de Nord, bastinasii aveau diverse ritualuri prin care sarbatoreau Soarele, cu dansuri si post alimentar.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
